Orice euro adăugat la venituri te eliberează din starea de tâmpit funcțional

Sociologic, se știe faptul că gradul de sărăcie al unui popor sau al unui individ este într-un raport de proporționalitate cu gradul de igienă, cu nivelul de vulnerabilitate la manipulare, cu apetența pentru mituri și legende, cu prostia și analfabetismul funcțional, cu intoleranța și agresivitatea.

Poate și de aceea gradul de alfabetizare destul de redus al României interbelice a dus la o instalare relativ lejeră a comunismului în România, la suprimarea, în timp scurt, a elitelor economice și culturale. România nu a înregistrat nicio revoltă anti-comunistă în cei 45 de ani scurși până în 1990. Și tot gradul de sărăcie a românilor a dus la apariția a două mari mituri – protocronismul și național-ceaușismul. Totul, fundamentat pe o națiune aflată la periferia civilizației și în zona pauperă a Europei.

Ulterior, fenomenele de genul Mineriade, Caritas, FNI, nașterea feudelor politice, a baronilor politico-administrativi, bogați în zone foarte sărace, sunt bazate tot pe gradul de pauperitate, manipulare și misticism al celor mai mulți români.

De aceea, în prezent, adevărul extrem de simplu al sprijinului pe care îl oferă Uniunea Europeană, din 2007, României (adică miliardele de euro, muncite de contribuabilul neamț, francez, până mai ieri englez, puse la dispoziţia României pentru infrastructură, școli, biserici, digitalizare) este total invers interpretat de românul mărunt. Pentru că el trece printr-un releu manipulator, prin vocea vreunui baron sau a unui vector corupt care mistifică mesajul, știind foarte bine că o națiune dezvoltată, cu venituri decente poate reseta tot sistemul de alegeri și de conducători.

De aceea se preferă menținerea unui status-quo eminamente agrar și în zona analfabetismului funcțional, deoarece, cu cât ai mai mulți români care se închină la piramida energetică a Sfinxului, cu cât ai mai mulți asistați social, cu cât  presari mai multe otrăvuri anti-europene, cu atât ai mai multe șanse de a te îmbogăți.

Unui om bolnav de cancer nu îi spui adevărul în față, ci îl păcălești cu ierburi și alte siropuri, în loc să îl trimiţi pe masa de operație. Pe masa de operație, probabilitatea de a se vindeca și de a nu mai cumpăra ierburi măsluite este reală.

De aceea, gradul de sărăcie este unul ideal, oamenii cu venituri mici au un orizont foarte redus unghiular de a cuprinde spațiul din jurul lor. Și, deși ar putea să-și mărească aceste venituri prin mai multe mecanisme –  schimbarea serviciului, a orașului, profesionalizarea și specializarea, un al doilea loc de muncă, ce necesită însă efort suplimentar, ei se mulțumesc să primească pomeni și să caute mituri național-ceaușiste, în care toți sunt la fel de proști, de leneși, de intoleranți.

Analizând harta Europei, se vede că acolo unde veniturile sunt, în medie, de 3.000 – 4.000 de euro lunar (Scandinavia și, în general, nordul continental), societățile sunt tolerante, educate, civilizate, cu un grad redus de infracționalitate și un sistem social foarte bine organizat. Acolo, suveranismul sau alte teorii identitar-naționaliste nu există.

Cu cât se coboară pe scara veniturilor,cu atât ajungem în zone gri spre negru, crește gradul de corupție, crește manipularea, crește analfabetismul, scade nivelul de educație, dispar periuța de dinți și săpunul și apare misticismul. Vinovații sunt în afară, iar salvatorii sunt chemați din zona coruptă, feudală.

România, la această oră, se află precum un iceberg, doar cu un sfert deasupra nivelului de sărăcie, un sfert care a ieșit din zona neagră și care este responsabil și pe deplin europenizat, în schimb, restul de trei pătrimi este sub nivelul de civilizaţie, coborând până în abis.

Cine urmărește postările de pe rețelele de socializare va distinge foarte bine acest raport de un sfert la trei sferturi.

Regula este simplă. Orice euro adăugat la venituri lărgește cu un grad unghiul de vedere, desface axele și înalță icebergul.

Liviu POPESCU