Cifre record de turiști pe Valea Lotrului și în bazinul Călimăneștiului în luna iulie

Analizând cifrele oferite de Ministerul Turismului pentru județul Vâlcea în luna iulie a acestui an, putem spune că avem o prezență record de turiști, peste 61.000, punctând două aspecte: Consolidarea definitivă a Vâlcii în top 10 județe turistice ale României și faptul că turismul vâlcean și-a revenit după pandemie, depășind cifrele din anul 2019, cu 11 de turiști.

Analizâm cele două zone din partea de nord a județului, Valea Lotrului care vine cu 2 stațiuni post-pandemie și bazinul Călimăneștiului, unde stațunea vâlceană atrage jumătate dintre turiștii care vin la noi în județ.

Voineasa

Cu aproximativ 3250 de turiști pe luna iulie a anului 2023, cu 500 mai mult decât anul trecut, stațiunea din nordul Vâlcii demosntrează că este o stațiune și de iarnă și de vară, toate locurile de cazare fiind ocupate în prima lună a concediilor. Transalpina, telecabina, Lacul Vidra, Cataractele Lotrului au fost puncte de atracție pentru stațiuna climaterică a Vâlcii.

”Din punctul meu de vedere, cifrele Ministerului Turismului sunt mult mai mici decât realitatea. Aici nu sunt incluse cazările la proprietari, rulotele, corturile care toate adunate ar dubla efectiv numărul celor care au înnoptat aici în Voineasa sau în Obârșia Lotrului. A fost bulevard aici, locurile de cazare existente au fost umplute până la refuz. Temerile noastre că după pandemie, turiștii vor scădea optând pentru destinații în exterior nu s-au adeverit. Din ce în ce mai mulți descoperă România și Vâlcea. Asta se traduce în creșterea structurilor de cazare, a traficului în zonă, toată lumea are de câștigat. Voineasa se dovedește o stațiune pentru patru anotimpuri, prin aceste cifre”, susține edilul Gabriel Năstăsescu.

Promovarea potențialului turistic este punctul forte în agenda de lucru a autorităților din Voineasa, cuprinzând proiecte ce privesc un amplu proces de modernizare, străzi şi trotuare, iluminat, parcuri, piscine, agrement.  După realizarea acestora, Voineasa va fi în următorii ani, una dintre cele mai căutate și apreciate stațiuni din țară. Primarul Gabriel Năstăsescu a relatat că există dezvoltatori hotelieri care construiesc în Obârșie, iar acest lucru este foarte bine pentru turism.

Voineasa, cândva cenuşăreasa turismului vâlcean, asta din cauza sindicatelor româneşti care în vremurile convulsive de după 90, au luat cu japca Vidra şi complexul turistic, se reface pentru a deveni, o altă lume. De la Mănăileasa, trecând prin culmea Vidruţei şi până la Mănăstirea Obârşiei, vorbim de un turism de excelenţă.

 

Mălaia

Noua stațiune a muntelui, destinație predilectă a verii pentru români, mai ales pentru cele 4 lacuri (unicat în România, o stațiune de munte cu 4 lacuri) a depășit borna celor 1000 de turiști lunar, în iulie, fiind din nou în top 5 localități rurale căutate de turiști.

”Sezon plin se poate spune. Mălaia a fost sold out. Nu a existat nimic liber, cazările se fac deja din timp pentru Mălaia, nu mai vorbim de turism de context ci de un turism planificat, ceea ce duce localitatea noastră la alt profil turistic. Cazările se fac cu luni bune în Mălaia, lumea vine aici pentru oferta naturii care este una extrem de generoasă, pentru posibilitățile de drumeție, pentru lacuri, pentru frumusețea locului. Sunt convins că viitorul va fi unul și mai plin în evenimente turistic. Recent la ziua comunei s-a văzut că o bună parte erau turiștii din zonă”, susține primarul Puiu Dinculescu.

Edilul spune că investițiile publice în drumuri, rețele de apă, în infrastructură au contribuit la creșterea gradului de confort. În Mălaia de fapt totul arată bine, inclusiv instituțiile publice: se lucrează reabilitarea grădinței, școlii, se asfaltează drumul spre satul turistic Ciunget, până la Biserică.

Și se lucrează la un amplu proiect care ar transforma cu totul drumul Ciunget – Petrimanu și ar face din Mălaia una dintre cele mai atractive stațiuni montane din România.

Mălaia a pariat pe turism şi a reuşit în ultimii doi ani.  Anul 2022, Mălaia a fost  a fost pe primul loc la nivelul comunelor vizitate de turiști, venind ca un argument al potenţialului turistic al zonei, terenurile sunt căutate, noi proiecte de hanuri, de pensiuni şi restaurante încep să prindă contur.

Brezoi
Festivalurile au dublat numărul de turiști din Brezoi, urcând la apraope 1000 în luna iulie, de cazați oficial în structurile de cazare din oraș.
”Din păcate nu avem atâtea locuri de cazare câte s-ar dori. În luna iulie toate au fost rezervate pentru festivaluri. Dar dacă adăugam pe cei care au fost cazați în campinguri, în jur de 5000, atunci avem o altă imagine a orașului nostru. Este un adevăr că festivalurile ne-au pus pe hartă dar a fost doar un prim mod de a se cunoaște Brezoiul în lume. Cei care au venit aici pentru muzică au decis că vor veni și în afara festivalurilor pentru natură, pentru aventură, pentru canotaj, pentru drumeții pe munte, pentru echitație, pentru agrement. Muzica a fost un prolog al turismului în Brezoi. Noi acum căutăm soluții să extindem sezonul turistic al Brezoiului și toamna-primăvara prin alte evenimente sau oportunități. Ne bucură foarte mult cum a crescut interesul pentru terenuri, pentru case, pentru construcția de pensiuni”, menținează primarul Robert Schell.

Vorbim despre cel mai reușit experiment social din Vâlcea. Sau un fenomen, care nu a fost premeditat, nu a fost pregătit, el pur și simplu s-a produs

Brezoienii si-au deschis orașul, casele, camerele, au arătat ca sunt la înălțimea celor care vin aici. Implantul a fost perfect. Orașul de 5000 de locuitori a primit fără probleme 10.000 de turiști. Și i-a asumat. Chiar dacă putini brezoieni au intrat pe fondul festivalului (sa nu uitam ca aici este un liceu teoretic aflat în primele 5 din judet) majoritatea au intrat însă pe formă si l-au atârnat ca broșe la rever.  Deja e festivalul lor. Brezoienii au devenit astfel primii vâlceni cu ștaif de europeni, care înțeleg altfel cum stau lucrurile. Și care acceptă și apreciază lucrurile de calitate.

Poate și de acee Festivalul mare a făcut deja doi pui, tot la Brezoi, în iunie Festivalul de Rock iar în august pe cel de folk.

Călimănești

Perla turismului balnear din România, Călimănești și-a mărit de 4 ori numărul de locuitori în luna iulie, apropiindu-se de 28.000 de turiști, orașul fiind neîncăpător, în prima lună a vacanțelor. Cu 4000 de turiști mai mult decât anul trecut și cu 10.000 față de 2019, Călimăneștiul este campionul absolut al turismului vâlcean. Este destinația de top care poate rivaliza oricând cu celelate mari stațiuni ale României, având o ofertă totală pentru cei care aleg să vină aici de la sănătate până la agrement.

”Și se construiește pentru că și așa locurile de cazare nu fac față avalanșei de cereri. Stațiunea este plină și acum când vorbim, avem toate categoriile de turiști, targetul nostru este de a trece de pragul de 30.000 de turiști lunar, pentru început în sezonul estival. De aceea avem multe proiecte care vor diversifica și mai mult oferta pentru cei care sosesc aici. Alte complexe spa, parcuri de aventură, așteptăm și lanțuri hoteliere internaționale care să dezvolte aici afaceri în turism. Pentru că stațiunea noastră este plină în toate cele 4 anotimpuri”, spune Florinel Constantinescu.

Croazierele pe râul Olt, izvoarele minerale, complexele cu apă termală, ștrandurile, piscinele, patrimoniul ecleziast, pensiunile agro, hotelurile boutique deschise în acest an, parcurile, un oraș care oferă nenumărate posibilități de relaxare. Acesta este Călimăneștiul, orașul care a atras în iunie 20.483 de turiști și care este considerat regină a turismului balnear din România.

Orașul Călimănești este deja un pivot economic, cu pondere masivă în PIB-ul realizat, al domeniului turistic. Un oraș care în ultimii 10 ani și-a dublat cifra din venituri proprii, fiind o stațiune balneară (unele statistici considerând-o cea mai mare) se află deja în topuri naționale, în privința numărului de turiști care o frecventează în toate cele 4 anotimpuri. Cu preponderență vara, când gradul este ocupat dar și depășit. Cu venituri de 6,80 milioane de euro (781 per capita) este al 4-lea oraș ca putere economică din Vâlcea.

 

Sălătrucel

Este o localitate care va candida pentru atestatul de stațiune montană de interes local, luna iulie confirmând acest aspect, când aproape 250 de turiști au umplut cele 5-6 pensiuni agro aflate pe tivul muntelui Cozia. Numărul acestora însă crește de la an, la an, în prezent alte trei pensiuuni sunt în lucru și sunt intenții pentru alte 5. În urmă cu 5 ani, turismul în Sălătrucel era inexistent, azi, comuna de la poalele Coziei are planuri pentru a face turism oficial, ca stațiune.

”Da, cifrele care ne sunt furnizate ne determină să ne gândim serios la aceste perspective. De a transforma comuna în stațiune, pentru a o scoate mai bine în evidență, pentru a pune pe harta turismului. Drumul la care lucrăm acum, dincolo de un drum util care unește mai multe sate, deschide o nouă perspectivă și un nou areal construibil pentru locuri de cazare. Acesta este acum cuvântul de ordine în Sălătrucel. Veniți să faceși turism aici. Și nu veți regreta. Primăria Sălătrucel va oferi sprijin pentru oricine este interesat și vrea să facă aici afaceri în turism. Trebuie să promovăm cu atât mai mult traseele turistice, masivul Cozia cu vârful Cozia, cascadele, cheile, parcul de fosile, pentru a demonstra celor care vin în vacanțe aici, să vadă că au oricând ceva de făcut. Dumnezeu ne-a oferit o natură frumoasă, Sălătrucelul este binecuvântat prin prisma acestor daruri ale naturii. Acestea sunt resursele care pot contribui la bugetul local. Turismul poate genera evenimente, poate genera o industrie a serviciilor. ”, spune Dorel Ancuța.

Așadar, un drum absolut spectaculos, de 7 km, care merge pe sub munte, unind satele Pătești de Seaca, unul care are finanțare asigurată din fonduri guvernamentale este azi în plină execuție. Drumul lung de 7 km, are finanțare guvernamentală, pornește din apropierea centrului comunei și ajunge la intrare în localitatea Berislăvești. Acesta traversează o zonă cu un potențial turistic uriaș care va sta la baza dezvoltării Sălătrucelului ca stațiune turistică.

 

Berislăvești

Dacă anul trecut nici nu era pe harta turismului, comuna începând cu 2023 atrage turiști. Nu mulți dar este un prim pas. În luna iulie, la Berislăvești, Ministerul Turismului oferă aproximativ 100 de turiști pentru această localitate, o poartă de intrare în județ. Să nu uităm că luna trecută, comuna a fost capitala Romania Express, celebrul show care a adunat aici aproape 1000 de concurenți.

”Treptat construim turism aici. Oamenii au început să înțeleagă importanța acestei zone, potențialul începe să fie valorificat. Avem acel sat maramuresan, avem și alte pensiuni, unele sunt în construcție, avem o mănăstire de patrimoniu, accesul spre Cozia, drumurile de legătură directă cu Țara Loviștei și cel cu Argeșul, cu viitoarea autostradă. Sunt multe aspecte care compun viitorul comunei noastre”, spune primarul Nicolae Popescu.

Primarul comunei Berislăvești poartă discuții cu posibili investitori pentru a-i aduce în localitate. Toate aceste demersuri au acum rezultate, pentru că, de curând, mai mulți investitori și-au manifestat interesul pentru a face afaceri în comuna Berislăvești.

Comuna Berislăvești este așezată la poalele munților Cozia, în zona subcarpatilor de est ai județului Vâlcea, fiind o emblemă în pomicultură și creșterea animalelor. Este o comuna unde turismul treptat începe să fie o coordonată economică, dată fiind apropierea de stațiunea Cîlimănești.

În ultimii ani au fost lucrări masive în infrastructura de drumuri, utilități, școli, grădinițe, fiind considerată una din comunele bogate ale județului Vâlcea.

 

Dăești

Comuna care este o punte între Călimănești și Râmnic, pe malul stâng al Oltului menține un număr constant de turiști în acest an, față de anul 2022 când Ministerul Turismului nu oferă nicio cifră pe acest domeniu. Localitatea este însă un centru rezidențial mai mult decât turistic, fiind una dintre cele mai dezvoltate din arealul metropolitan al Vâlcii. Aici se lucrează la gaze, la canalizare, la sala polivalentă, la un parc de aventură, comuna fiind o destinație pentru orășenii care fug de oraș și vor să se mute la țară.

Comuna administrată de edilul George Popolan a spart gheața economică, ajungând la venituri proprii de peste 1,6 per capita (504 lei per capita), intrând în topul comunelor dezvoltate, apropiindu-se cu șanse mari de pragul de 2 milioane lei, zona limită a localităților care se pot autofinanța.

”Investitorii, numărul crescut de active, resursa umană, faptul că suntem o comună cu predilecție pentru zona rezidential și economic, situată între două orașe, investițiile publice pe care le-am implementat în ultimii 10 ani, la nivel de utilități. Eu cred că acestea sunt factorii care au făcut din comuna noastră una predictibilă, o destinație oportună pentru locuit și afaceri. Sunt convins că odată cu introducerea rețelei de gaze naturale, o lucrare demarată acum un an, cifrele vor sta cu totul diferit în viitorul apropiat. Ne vom axa clar pe energie verde, vom depune proiecte pentru stații de încărcare, pentru mobilitate urbană.  Avem o zonă de turism care se va dezvolta, avem proiectul pădure parc și adventure, vrem să facem din Dăești un cămin, un loc cald, să fie acasă pentru cei care stau sau cei care doresc să se mute aici”, susține George Popolan.

Localitatea este una deosbit de frumos așezată între Olt și subcarpații estici ai Vâlcii, conturul care leagă precum o punte stațiunea balneară Călimănești de municipiul Râmnicu Vâlcea.

Este o localitate cu o demografie în creștere, care beneficiază de instituții de învățământ, de sănătate moderne, o comună unde sportul este iubit, are o echipă de fotbal cu mari realizări în ligile superioare.

Și așa cum am mai spus, este comuna în care crește numărul de agenți economici  sau în care cei prezenți își extind afacerile.

Anul 2023, spune Popolan va fi un an care va consolida economic comuna Dăești și va scrie direcții și strategii care vor contura profilul localității pentru următorii 10 ani.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *