Zona Fântânilor Reci se pretează pentru un popas turistic, susține Aurora Măgura

După ce în ultimii ani, popasul de la poalele Cotoșmanului s-a consacrat deja prin evenimente social-culturale, edilul Aurora Măgura spune că ”Fântânile Reci” poate deveni un popas turistic, cu spații de alimentație publică în viitor.

”Am în vedere că traficul pe acest drum este unul crescut, de altfel, acest sector de drum leagă Râmnicu Vâlcea de nu mai puțin de 15 localități din zona de sud vest a județului, inclusiv de un oraș dar și de un municipiu, vorbim de drumul vechi al Craiovei. Și atunci, putem valorifica acest punct de pe harta județului. Noi am reușit să aducem curentul electric în zonă, aici avem evenimentele care țin de viața comunei, pădurea este un obiectiv turistic, prin legendele. De altfel și popasul turistic este vechiul loc unde haiducii își adăpau caii. Ne gândim serios la o astfel de strategie pe viitor”, susține primarul din Popești, Aurora Măgura.

Bălţi care dispar, cetăţi fantomă, călăreţi care se aud, dar care nu se văd, morţi suspecte, oameni care au luat-o razna, arbori seculari, urmele uriaşilor… acestea sunt legendele uneia din pădurile din mijlocul judeţului Vâlcea. Cotoşmanu.

O pădure, care se întinde de la Popeşti până la Şirineasa, Roeşti şi Pesceana, a aprins, secole de-a rândul, imaginaţia oamenilor din zonă, lăsând să circule cele mai îndrăcite poveşti ale codrului întunecat. Totul a plecat de la cele două cetăţi dacice misterioase aflate exact la extremităţi de dealuri, la Cărămizi, undeva în mijloc de pădure. Se spune că cele două cetăţi erau impunătoare şi se aflau pe două dealuri, una pe drumul spre Roeşti, alta pe drumul spre Pesceana. Ambele au dispărut, au fost distruse în aceeaşi zi, iar luptătorii s-ar fi sinucis sau au murit otrăviţi (vezi legenda Masadei). Şi, de atunci, locul este blestemat. Adică, de jur împrejurul celor două cetăţi, a crescut o pădure deasă, care a creat atâtea mituri! Cei care au venit să caute cetăţile sau au săpat după comori au descoperit fosile preistorice. Dar nu de animal, ci de uriaş – un fel de om preistoric, care era înalt de 3 metri şi care ar fi populat bazinul Olteniei cu zeci de mii de ani în urmă. Jidovii! Pădurea are bălţi care apar azi, iar a doua zi se mută în altă parte. Identice ca dimensiuni. Aici se află balta lui Dragu, balta lui Ieremia sau balta lui Cotoşman, cei trei haiduci care au trăit în aceste păduri. Dragu s-a călugărit, dar despre ceilalţi doi nu se ştie nimic. Cotoşman a dispărut în adâncurile pădurii şi nu a fost găsit. Cei care păzesc vitele noaptea, la staul, spun că se aude uneori galop de cal şi chiar împuşcături. Dar nu se vede nimic. Iar în amurg sau spre zori se aud râsete de femei. Ba chiar a fost, de multe ori, zărită o femeie cu cămaşă lungă, alergând prin ceaţă, prin pădure.

Dar izvooarele care alimentau cetăţile dacilor au fost captate ulterior şi acum curg la Fântânile Reci, cum cobori Pasul Cotoşmanu. Aici este cea mai rece apă din Vâlcea, spun localnicii iar vara, când temperaturile sunt toride toate animalele, cele domestice dar şi cele sălbatice – căpriori, mistreţi, vulpi – vin aici pentru a se adăpa.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *