Zona Călimăneşti – Frăsinei – Olăneşti ar putea fi unită printr-o telecabină

În următorii cinci ani, bazinul monahal-turistic Călimăneşti – Muereasca – Olăneşti ar putea fi unit printr-o linie de telecabină, redefinind turistic zona de la poalele Builei, aducând, în acelaşi complex, un tărâm mai puţin cunoscut.

Acest proiect este parte componentă a strategiei de dezvoltare a staţiunii Călimăneşti – Căciulata şi vine să întregească spectacolul turistic al „Drumului Mănăstirilor”.

Astfel, proiectul unei telecabine prevede ca punct de plecare Căciulata, ajungând în Olăneşti, trecând prin Muereasca şi având ca destinaţie schitul athonit Frăsinei.  Proiectul ar urma să fie dezvoltat prin fonduri europene şi ar da un avans puternic zonei estice a Munţilor Căpăţânii.

De altfel, toată staţiunea Călimăneşti–Căciulata a intrat într-un proces de transformare şi modernizare, urmând ca în 2020 să devină o staţiune europeană. Pentru primarul Florinel Constantinescu, autostrada vine ca o mănuşă, degrevând staţiunea de traficul greu, eliberând, implicit, Defileul Oltului şi scutind de poluare perimetrul cuprins între Seaca şi Turnu.

În proiectul de sistematizare şi reamenajare a staţiunii sunt prevăzute, oricum, două sensuri giratorii – la Seaca şi la Turnu, o regândire a intersecţiei din zona catedralei, dorindu-se chiar o fântână arteziană.

Se are în vedere plantarea de cireşi japonezi, pe artera centrală, iar parcul pavilionului să devină parcul cetăţii, unde să se desfăşoare mai multe activităţi socio-culturale. Totodată, tot perimetrul Defileul Oltului va fi reamenajat.

În ceea ce priveşte o posibilă telecabină spre Vârful Cozia, edilul din Călimăneşti spune că este necesară, mai întâi, o dezvoltare a infrastructurii de turism a platoului, privind pensiuni şi pârtii de schi, după care, ulterior, ar putea fi utilă o astfel de investiţie.

AP

5 comments

  • Lynx lynx

    Noi, astia care tot comentam pe aici, ne permitem sa mai facem cate o greseala sau sa mai „mancam” cate o litera. Dar in cazul dvs. nu se poate accepta asa ceva. Textul trebuie verificat inainte de a fi publicat. Cateva litere mancate sau puse aiurea sunt aici:
    – a staţiunii Călimăneşti – Ccăiulata
    – Astfel proiectul unei telcabine
    – avâmd ca destinaţiei schitul athosit
    – şi curâţind de poluare
    – Se are în vedere planatarea de
    – unde să se desfăşoarea mai multe
    – În ceea ce priveşte o posibilă teelcabină…

    Pe astea le-am gasit eu. Or mai fi si altele…

    Asta cu plantarea ciresilor japonezi e foarte buna. Toti primarii au inceput sa nu mai suporte speciile locale. Sunt alergici la ele. Stim de la Iasi, unde teii au fost inlocuiti cu salcami (tot) japonezi. Acum multi ani un primar de pe tarmul Marii Negre se chinuia cu cativa palmieri (care trebuiau protejati iarna).
    Cat despre platoul de pe Varful Cozia, primarul cred ca nu l-a mai vizitat de multa vreme. Unde sa faci acolo PENSIUNI si PARTII DE SCHI? E o palma de teren.

    • inceputul e dornic , interesul lor sunt fondurile, nu conteaza ca e o palma de pamant, se descurca ei cum s-a descurcat si primarul din Orlesti Valcea cu spatiul de recreeare pt sateni

      • Lynx lynx

        Bineinteles ca fondurile europene intereseaza. Daca sunt fonduri europene, atunci sa facem, chiar daca nu foloseste nimanui ceea ce facem. Asa s-a intamplat si cu Centrul de la Seaca. S-a deschis cu mare tam-tam, dar pana la urma s-au facut cateva revelioane si in rest mai nimic.

  • maximus buridaveanu

    Din pacate nu pot decat sa dezaprob toata aceasta tevatura cu turismul in valcea. Grija mare, pentru prea multe constructii executate fara discernamant exista si reversul medaliei. Chiar vreti sa deschideti toata sacralitatea valcii catre pierdere? Pacat….doar pentru niste hartii pe care nu le mananca nici cainele, vorba unora care acum nu mai sunt printre noi…

    Domnule AP, credeam ca dvs., si altii ca dvs. iubiti Valcea. Dar prin aceste articole pe care le promovati, aratati ca ati fi in stare sa vindeti din ea si ultima piatra….

  • Când eşti în fruntea obştii este bine să ai idei dar să nu fi…..Turism monahal nu există…vizităm o sf. mânăstire chiar dacă suntem atei, suntem interesaţi de arhitectura, monumente, fresce,de modul de viaţă al unei obşti monahi sau monahii, sau suntem pelerini la sf. mânăstire…De ce nu lăsăm sf. lăcaşuri să existe aşa cum se cuvine respectându-le menirea, liniştea, legendele?!…Ce văd că ar vrea să facă administraţia oraşului Călimăneşti este un plan la fel de nerealist şi nociv ca şi telecabina care se dorea în Parcul Naţional Cozia…Sunt atâtea lucruri de făcut la Călimăneşti-Căciulata.
    Drumul mânăstiriulor este de fapt Drumul Călugărului, începe la Sf, Schit Stânişoara coboară la Sf. Mre Turnu, de aici la Sf. Mre Cozia…ajunge la izvorul de la Căciulata peste drum de hoteluri urcă pe aleea către Călimăneşti prin pădure şi la pasarela de peste o vale foarte adâncă facem la dreapta pe culme pe deasupra oraşului şi ajungem deasupra Sf. Mânăstiri Frăsinei la vest. De aici urcăm pe plaiul Olăneşti la Comanca de unde coborâm la vcantonul Florica pe stânga râului Olăneşti mergem pe drumul forestier 150 metri in susul râului apoi o luîm la stânga şi urcăm pe o potecă ici colo marcată cu flori galbene de crin (…) dar şi cu o cruciulită încrustată pe arbori. Vom ajunge la Gurguiata trecem pe lângâ vârful cu acelaşi nume şi vom ajunge la Sf. Schit Bradu de unde coborâm în valea râului Cheia şi după 400 metri pe drumul forestier în susul râului ajungem la sf. Schit Iezer…toată porţiunea este marcată cu acea cruciulită sîpată în coaja copacilor. Vă las să ghiciţi de cine…De la Iezer mergând pe râu in sus după o jumătate de oră găsim drumul spre sf. schit Pahomie, de unde vom continua să mergem până la capătul drumului forestier trecem o vale destul de adâncă urcăm spre sud-vest iesim pe o curbă de nivel şi ajungem la Sf. Schit Pătrunsa. Suntem deja pe teritoriul comunei Bărbăteşti sub muntele Buila. De aici ajungem la Bistriţa şi Arnota iar de la Bistriţa peste deal spre vest la Romani la Sf. Mre Horezu, ctitoria Sf. Constantin Brâncoveanu. Sunt două poteci una care pleacă de la poarta Şcolii de Meserii şi alta ceva mai jos cam la un kilometru aceasta din urmă trece pe lângă o superbă lizieră de tei şi iese undeva la intrarea pe domeniul mânăstirii. Cealaltă potecă este mai dificilă dar traseul pare mai scurt coboară pe lângă satul de rudari de la nord de satul Romani de Sus. Cred că trei zile sunt suficiente pentru a parcurge Drumul Călugărului un itinerar spiritual care merită făcut măcar odată în viaţă…Cât despre aiureli pe bani europeni, până la urmă şi banii noştri, să sperăm că într-o zi se va trezi şi Curtea de Conturi Europeană…există control de eficienţă, oportunitate, etc, etc…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *