Vreti turism la Vâlcea? Reabilitaţi drumul spre Cozia, spre Petrimanu, spre Vârfu Romani-Ursu-Mălaia, spre Pahomie-Cheia! Se aude la CJ Vâlcea?

Vâlcea poate trăi din turism dacă pe viitor cei care vor dirija acest judeţ vor avea în mapa de priorităţi, mai multe drumuri. Vâlcea are locuri care pot genera turism, pot face din acest judeţ destinaţie turistică şi nu doar un tranzit.

Şoseaua Transalpina este, de departe, cea mai frumoasă şosea din România, traversând, prin judeţul Vâlcea, exact platoul aflat la 2.000 de metri. Important este că Şoseaua Transalpina se află în apropierea lacului Câlcescu, lac natural din care izvorăşte râul Lotru. Dar, ca să ajungi aici, traversezi Valea Lotrului dinspre Brezoiu, capitala Blues-ului (cu cel mai mare festival internaţional din SE Europei), localităţile Mălaia (zona cascadelor) şi Voineasa.

Staţiunile balneare – Regina este, de departe, Călimăneşti-Căciulata, o perlă a Văii Oltului, care, de la Pavilionul Central (un castel pur şi simplu) şi până la Mănăstirea Turnu, este un arhipelag de hoteluri, parcuri, alei de promenadă, schituri, ape termale (cele mai multe piscine din ţară cu apă geotermală). În Olăneşti, staţiunea medicală, cele 30 de izvoare sunt apă vie, aici se tratează aproape toate bolile pământului. Este o staţiune care se întinde pe firul râului Olăneşti, între ultimele stânci ale Munţilor Căpăţânii. Ambele regimuri comuniste (Dej şi Ceauşescu) şi-au ridicat aici sanatorii de vacanţă.  Govora, perla sudului, staţiunea unde se tratează astmul, unde echilibrul ionic este perfect, este o staţiune cu parfum de epocă, cu multe clădiri vechi, unele renovate.

Horezu – capitala ceramicii româneşti, vechi oraş domnesc al lui Constantin Brâncoveanu, cu un centru istoric conservat şi cu foarte multe lăcaşe de cult. Aici găsim Mănăstirea de patrimoniu Hurezi, peste 20 de ateliere de ceramică, dar şi o frumoasă staţiune montană, situată la 1.600 de metri, Vârful Romani. În apropiere de Horezu se află conacul lui Maldăr, culele boiereşti din Măldăreşti şi comuna Vaideeni, unicat prin specificul ardelenesc, fiind o localitate constituită în urma migraţiei ciobanilor transilvani din secolul al XVIII-lea.

Drăgăşani – Toscana României, al 3-lea ţinut viticol al României, care se întinde pe 2 judeţe, cea mai mare parte fiind în Vâlcea. Loc unde avem soiurile de vin nobil Feteasca, Crâmpoşia, Sauvignon, Merlot, un ţinut unde au apărut crame şi pensiuni, celebre fiind Casa Isărescu sau cea a lui Valeriu Stoica. O zonă plină de dealuri cu podgorii, de unde se vede o panoramă fascinantă a Luncii Oltului, toate comunele fiind frumoase aşezări olteneşti, cu case cu pridvor brâncovenesc. În acest ţinut se află şi cel mai modern centru spa din mediul rural, în Măciuca, localitatea unde sunt nu mai puţin de 4 cule boiereşti.

Mănăstirile Olteniei de sub Munte – Sunt nu mai puţin de 32 de lăcaşe de cult, de la nord la sud, 3 sunt ctitorii tombale – Cozia, Arnota şi Hurezi. Mănăstirea Cornetu, singura pe sub care trece trenul, Ostrov – singura mănăstire de pe insulă, Stănişoara, Pătrunsa – mănăstiri aflate în inima muntelui, Turnu, mănăstirea cu chilii rupestre, Arnota, mănăstire aflată pe o stâncă la 900 de metri altitudine, Dintr-un Lemn, mănăstire construită din lemnul unui stejar secular,  Frăsinei, singura aşezare athonită din România, unde femeile nu au acces etc.

Ţara Loviştei – una dintre cele mai frumoase Depresiuni Intramontane din România, mărginită de lanţul Făgăraşilor, unde se regăsesc cinci comune de păstori, toate diferite, dar care constituie un superb peisaj montan: Perişaniul, a 5-a localitate ca înălţime din România (900 metri altitudine), Titeşti – loc de naştere a primei dinastii voievodale româneşti (Basarab), Câineni – veche reşedinţă austriacă în timpul ocupaţiei habsburgice, Boişoara, singura întemeiată de moţi. Aici este zona unde s-au dat cele mai multe lupte în Primul Război Mondial. Găsim vechiul drum roman, al cruciaţilor, al comercianţilor între Orient şi Europa Occidentală. 

Din păcate, lispeşte altceva care să pună totul pe hartă. Mă uitam zilele trecute la domnul Iorga din Vaideeni. Omul a avut curaj să se încumete la o afacere într-o zonă vitreigită de condiţii. Sus la Petrimanu. Da, la capătul unui drum îngrozitor auto, dar într-un decor de vis, Iorga a pus la punct o cabana, „Maria Petrimanu”.

Vâlcea are mai multe drumuri care reabilitate, ar putea dezvolta turism. În primul rând drumul spre Vârful Cozia. Nu spun, acum asfalt, ca să nu sară ca arşi ecologiştii, dar aceste drumuri trebuie făcute ca în palmă. Pentru că acolo sus, la Cozia, iubitorul de munte şi de peisaje ar putea să vadă imagini şi panorame unice. Este spectaculos ce poaze fi admirat de pe vârful Cozia. Din păcate aici, zace aceeaşi cabană pe care o cunoaştem de liceu. Nimic nou. De ce? Pentru că nu poţi deschide pensiuni sau restaurante pentru un drum unde se ajunge cu maşini de teren, din când în când. Deci acest drum trebuie să fie pe lista preşedintelui de Consiliu Judeţean.

Am vorbit de Petrimanu. Drumul până la Petrimanu trece prin Ţara Cascadelor, trece prin cel mai frumos defileu al Vâlcii, Cheile Latoriţei, ajungând sus, la peste 1000 de metri, la lacul Petrimanu. Acolo, cabana în ruina te face să înghiţi în sec mai multe înjurături. Ei, aici e aici, dacă se face un parteneriat cu Gorjul, de la Petrimanu până la Polovragi nu sunt decât 30 de km. Şi astfel s-ar uni splendidzl canion al Olteţului, unic în România, cu cheile Latoriţei. Nu cred că îşi imaginează acum cineva ce ar însemna acest lucru.

Drumul spre Vârful Romani, singurul momentan acceptabil, acolo, unde va apărea Murotti Valley, acesta ar face parte dintr-un amplu proiect Transcăpăţânii, drum care uneste Horezu de Mălaia peste munte, adică vreo 30 de km, trecând pe sub vârful Ursu şi coborând la Ciunget.

Drumul spre Pahomie, un alt drum superb care poate continua până la Cheia, despre care am scris.

Revenind, aceste drumuri nu înseamnă ca ne batem joc de natură. Acestea drumuri există, nu sunt noi, dar ele pot fi reabilitate. Am omis Strategica din aceste cărări turistice. Acestea drumuri pot fi cu taxă. O taxă de 100 de lei, pentru orice maşină care vrea să circule. Da, e o taxă pe care judeţul o poate folosi pentru a îngriji zona, pentru a întreţine drumurile. Această taxă păstrează Vâlcea curată.