Vlădești, comuna exemplu pentru fenomenul de downshifting
Vlădeștiul este comuna cu cel mai ridicat grad de urbanizare din Vâlcea, cu o populație care a depășit anul trecut procentul dintre localnici și ”veniți”, astfel peste jumătate din noii locuitori ai localități sunt la bază orășeni.
Dinamica construcțiilor și a extinderii comunei Vlădești este una atât de rapidă încât administrația este obligată să țină pasul cu extinderea de utilități, de drumuri. Investiții publice care sunt concentrate în proiecte, depuse atât pentru PNI cât și pentru fonduri europene.
”Este un adevăr că avem nu doar o localitate dar și o populație urbanizată. Este un aspect al migrației zonei clasei mijlocii spre comuna Vlădești, o populație educată, o populație care vine aici dar evident că are dorința de a trăi după standarde de oraș. Anul trecut am investit foarte mult în drumuri, mai ales spre satele periferice, unde deja se caută terenuri. Vrem să extindem gazele, vrem să mărim zonele de agrement, ne propunem o dezvoltare armonioasă a comunei. Știm că bugetul nostru, spre deosebire de celelalte comune limitrofe Râmnicului este unul mai mic, pentru că aici nu avem industrie. Ținem la factorul de mediu, oferim sprijin unor industrii bazate mai multe pe zona verde, eco, una care să păstreze natura, aerul curat. Vlădeștiul trebuie să fiu un cămin primitor pentru cei care se mută aici”, precizează Adrian Cosac.
Edilul spune că a fost depusă documentația pentru licența de explorare apă sărată, pentru a dezvolta și zona turistică și balneară.
”Am depus documentația și pentru extindere rețea de gaze naturalee pe o distanță de 27 de kilometri. În afară de proiectele de modernizare drumuri depuse la CNI, am mai depus pentru modernizarea și extinderea sistemului de apă și canal, dar și unul pentru o pensiune turistică și activități de agrement. Școala din Pleașa va fi modenizată și transformată în această pensiune turistică, iar în cadrul celor 1500 mp pe care îi avem, vom avea și agrement constând în tiroliene și alte activități de acest fel”, completează Cosac.
Orasele tot mai aglomerate si mai poluate, viata in mediul urban tot mai agitata si mai plina de stres, timpul tot mai indelungat petrecut la serviciu sau in trafic, departe de casa si de familie, ii fac pe multi sa se gandeasca serios la mutarea la tara sau la downshifting – un termen ce apare tot mai des pe buzele tinerilor cu varste cuprinse intre 25-45 de ani care viseaza la o viata mai simpla, mai aproape de natura si la mai mult timp liber pentru ei si pentru cei dragi lor.
