Viktor Orban, nababul care a uitat de 1 decembrie 1918 şi de Congresul de la Paris

Viktor Orban se plimbă prin Transilvania precum o fac eu prin Vâlcea, şi asta de vreo 4-5 ani, arătând că este cel mai important lider politic de la Nistru până la Viena. Şi nu există niciun contraargument la acest statut afişat cu aroganţă.

Vorbeam deunăzi cu un lider politic vâlcean, care spunea că toată clasa politică de la nivelul naţional este una mediocră, care nu produce niciun individ de anvergură, niciun mesaj, nu există nimeni competent care să apară cu un discurs profesionist şi care să impună respect.

Iohannis a ales politica lui Băsescu, aceea de a perora despre o utopică justiţie, el însuşi, precum predecesorul,  fiind implicat în scandaluri cu iz penal. Dăncilă, doar când doarme nu spune tâmpenii, Dragnea combină un discurs populist-naţionalist cu adresabilitate românilor din Ferentari, Cioloş are o figură de bărbat politic înşelat cu instalatorul, atunci când e în delegaţie, Orban este doar un crai de curte veche, un fel de Mitică al lui Caragiale, numai că-i lipsesc costumele în dungi, unul născut ratat politic, Barna o ţine metalic dizgraţios pe aia cu Penalii în funcţie, uitând că şi un accident de maşină poate intra în penal, dictonul userist fiind tot un populism, dar asta pentru urechile calculatoriştilor care trăiesc în Pipera şi al unor învinşi de viaţă, fără iubită, şi care stau la bloc cu părinţii, dar sunt cool…

Asta este clasa politică românească. O combinaţie de cărtărescism cu “Muie Dâmboviţeană”, unde artiştii treieră grâul, demonstrând cum tratează o intimitate de dormitor şi arătând cum privesc ei, în fapt, femeia.

Pe acest fundal, unde gaborii se fac sluj în faţa ministerului şi demontează o plăcuţă stupidă la maşină, unde Bot, după ce urcă prin copaci, profanează tricolorul, unde “maeştrii” Nicolicea şi Nicolae fac coduri penale şi civile, într-o lume unde Juncker vine beat la summit, arătând că sciatica este plăcută la zâmbet, unde Merkel e mai tacută decât Iohannis du Hermanstadt, unde Trump e păcălit de sinistrul teribilist al Coreei, iar Putin face şpagat după şpagat, în acest secol unde neomarixiştii visează individul asexuat, robo-society, iar conservatorii scriu eseuri pe net, iar Macron anulează istoria celui de Al Doilea Război Mondial…, da, în această lume, valorile se schimbă de la o zi la alta.

Iar România este prinsă pe picior greşit, într-un amalgam de fake-news-uri, de injurii şi masticaţii mediocre. Aici Orban vine şi spune că Centenarul este o formă de ocupaţie provizorie, că viitorul poate fi reconstruit. Şi nimeni nu îi răspunde. Suntem ocupaţi cu duelul de galerii fcsb – dinamo, adică un pesedeu şi un usereu de liga a 2-a, unde sloganul de tribună devine mit pe Facebook.

Lipsa unei strategii educaţionale, o improvizaţie continuă, după 1990, în toate domeniile, au generat această clasă politică, mai mediocră decât aia a vameşului pedelist şi a blondei norvegience din Costa Rica.

Suntem o ţară care nu are brand de ţară. Întrebat recent, în Muntenegru, dacă România are ceva universal, am amuţit. Dacia, voiam să spun, dar e franţuzească. În rest, turism avem doar pe litoral şi la Sinaia sau Poiană, câteva mănăstiri, prin Bucovina şi un Transfăgărăşan dejisto-ceauşist, prăfuit, pe care îl scoatem în faţă 2 luni pe an.

Pentru că, în 28 de ani de la Revoluţie, nu am reuşit să facem decât vreo 600 de kilometri de autostradă, să asfaltăm vreo trei drumuri montane şi nici pe alea bine (Vâlcea, Dâmboviţa şi Neamţ), să finalizăm un  al doilea reactor nuclear, să terminăm nişte hidrocentrale ceauşiste, să reabilităm o singură magistrală CFR, să facem vreo 10 staţii de metrou… şi cred că aici ne oprim. Nu suntem în stare de nimic de nivel naţional, decât de o retorică politică plictisitoare, care atrage mocofani de o parte şi de alta.

De aceea, Viktor Orban este lider şi aici, dincoace de Tisa. Pentru că nu avem o dinastie politică aristocrată, nu avem discursuri de profunzime, avem doar mituri  europeniste fără fond şi poeme naţionaliste doar de formă. Nici măcar nişte gropi de gunoi nu ştim să facem şi lepădăm câinii şi pisicile moarte la râpă, la râu, împreună cu gâinaţul din curte şi balega din grajd, punând România la colţul UE.

Viktor Orban a fost la Tuşnad. Pe bune?! Putea să vină şi la Bucureşti şi să mute parlamentul maghiar. Ai noştri, fiind prinşi în disputele cu mui şi penali, fac pariu că nici nu ar fi conştientizat asta. Heil Haştag şi Heil Dragnea! Că de România s-or ocupa sfinţii.

Liviu POPESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *