Vestele galbene din România față în față cu cabinetul neoliberal al lui Cîțu

Cine sunt protestatarii din aceste zile?

Spre deosebire de grupurile #Rezist de acum 5 ani, protestatarii de azi sunt mult mai eterogeni. Acum 5 ani, erau un grup omogen, care protesta ideologic împotriva unei legislații periculoase ce anatemiza imaginea statului român în rândul lumii civilizate. Protestatari de o anumită condiție materială și intelectuală, care își permiteau luxul de a gândi în frecvență cu Europa.

Ce avem noi în stradă acum este rezultatul unei crize de valori, suprapusă peste criza economică și sanitară. De fapt, vorbim de ”vestele galbene” românești, de acea bucată de societate care și-a pierdut direcția, joburile și care este vulnerabilă în această entropie a pandemiei. Protestatarii din stradă nu sunt de ideologie, sunt empirici, au nevoi imediate, nerezolvate sau pierdute în acest marasm provocat de Covid.

Avem exact lucrătorii din domenii în care și așa erau prost plătiți şi care, odată cu pandemia, au intrat în zona pauperă. Ne referim la tot ansamblul HORECA: ospătari, barmani, bucătari, hotelieri. Avem antreprenori de mici afaceri care depind de interacțiunea socială. Există societatea care trăiește greu și care se simte abandonată, de fiecare dată, de guvernele de dreapta. Guverne care nu reușesc să găsească limbajul și vorbirea comună cu mulțimea.

Mulțimea este una eterogenă, pentru că, aici, întâlnim tot felul de grupuri care au tot felul de monștri de contestat – Europa, străinii, multinaționalele, pandemia, vaccinul, jandarmii, autoritățile, patronatul, capitalismul, guvernul. Un amalgam social, care are nevoi imediate, ce nu pot fi lesne satisfăcute. Criza economică a afectat cel puțin 15% din PIB, adică sectorul HORECA. Sunt investitori din turism care declară că încă un an de pandemie și pun lacătul pe hotel. Sunt restaurante sau baruri care nu își acoperă costurile cu cele 4 mese scoase afară. Sunt cei care au credite luate înainte de 2019 pentru a amenaja săli de evenimente și care sunt deja în incapacitate de plată.

Sunt falimente personale care au lovit necruțător o Românie care, oricum, era la limita subzistenței sau trăia modest. Lipsa unui orizont clar, a unor perspective a ridicat temperatura și nu era nevoie decât de o scânteie pentru a se produce inflamarea spiritelor. Chiar și de nefericita închidere a magazinelor la ora 18:00. Se aştepta un pretext pentru a se ieși în stradă.

România are o categorie de 30% de oameni săraci. Oameni care trăiesc cu un venit lunar de 1.500 de lei pe lună. Fie prin pensii, fie prin salariul minim. O categorie care oricând este dispusă să se aventureze în zona de conflict a străzii. E baza de recrutare a vestelor galbene românești. O categorie care cuprinde, politic, spectrul PSD și, mai nou, zona AUR.

Nu contest că există și lumea bună a nemulțumiților de modul stângaci în care guvernul gestionează pandemia. Este o oboseală în aer, pentru că omul milenar trăiește liber, nerestricționat. Și, oricât ar fi unii de destupați la minte, captivitatea pandemică irită.

Bun, care trebuie să fie răspunsul autorităților? Ca actualul guvern să-și păstreze totuși un capital de imagine, pentru a preveni o răspândire amplă a tensiunii, este nevoie de câteva lucruri elementare: scoaterea din prima linie a lui Arafat; nu este un personaj plăcut nici de unii, nici de alții. Face gafe de imagine destul de multe și este ”capul lui Moțoc”. Ar fi un pas de detensionare pe termen scurt.

În al doilea rând, lipsa aroganței. Dacă ne trezim cu discursul lui Barna, care pune parafa de huligani, se radicalează și mai mult zona de protest. Nu numi niciodată ”prost” un om cu 8 clase. Îți va răspunde cu parul. Este elementar.

Iar cel mai important: cabinetul este obligat să prezinte un grafic sau un parcurs aproximativ coerent al scoaterii României din criza sanitară și economică. Un calendar pe zile, pe luni, astfel încât să li se spună oamenilor că, în luna august, septembrie, decembrie, când o fi, e gata. E finishul. Poate chiar și cel mai neștiutor de carte din mulțime va înțelege și va accepta acest parcurs și poate chiar se va vaccina, devenind responsabil și știind că așa iese din ”colivie”, ”scapă de botniță” și îi pornește jobul. De fapt, doar așa Cîțu își poate salva cariera politică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *