Veniturile de pe Valea Oltețului (Berbești, Alunu, Sinești, Grădiștea, Livezi, Zătreni) au crescut cu 43% în 2024

Valea Oltețului din Vâlcea este o o zonă cunoscută drept valea conacelor boierești, pentru că aici, în secolul XVIII și XIX s-a cristalizat una din cele mai cunoscute aristocrații românești, o aristocrație care a contribuit din plin la revoluțiile din 1821, 1848 la momentele cruciale ale secolului XX.

Regimul comunist a venit cu mineritul și cu colectivizarea regiunii, punând punct dezvoltării și modernizării acestei frumoase zone. După 1990 și, cu precădere, după 2010, această regiunea încearcă să-și caute o nouă identitate. Se simte o creștere timidă, administrațiile publice locale au început să implementeze proiecte.

 

Zătreni – infrastructura aduce investitori, susține Lițoiu

Cu peste 2000 de locuitori, localitatea este una pe care am putea-o denumi drept în curs de dezvoltare, cifrele estimate pentru anul 2024 s-au ridicat la 1, 430 milione lei, cu multe peste cei 889 mii lei anul trecut, sumă pe care Constantin Lițoiu susține că o datorează unei bune colectări financiare și o stimulare a investițiilor în zonă.

”Dacă vom reuși cu rețeaua de gaze, sunt convins că aici se va investi. Că vor fi oameni de afaceri care vor găsi oportunități de a dezvolta aici o mică industrie, că poate fi o renaștere economică a localității. Suntem între două orașe și axa economică depinde foarte mult de cum evoluează acestea.  Avem e drept o istorie frumoasă, am avut un trecut economic și spun că perspectivele sunt bune. Noi ca instituție am făcut tot ce se poate în a asfalta drumuri, în a aduce utilități, apă, canal, adică să avem eșafodajul necesar pentru o economie care să meargă. Avem proiecte prin care interconectăm localitatea cu cele din zonă. Ne-am dori ca drumul național care traversează comuna să fie reabilitat. Există uin interes pentru zootehnie, pentru pomicultură, așadar sunt premise de dezvoltare” susține primarul Constantin Lițoiu.

Proiectele prin care Lițoiu are de gând să accelereze reforma economică a localității sunt în curs de implementare. E vorba de dispensarul medical, o construcție nouă, iluminat public modern, extinderea rețelei de gaze, reabilitarea a 5,5 km de drumuri,  Prin PNRR se vor monta stații electrice de reîncărcare.

 

Livezi – rețeaua de gaze va reduce handicapul în fața localităților dezvoltate

La o populație de 2070 de locuitori, comuna are venituri proprii estimate la 1,407 milioane lei, mult mai ridicate față de cei 785 de mii lei,  anul trecut,  sume mici spune Ștefan Verdeș dar acestea ar putea avea o altă dinamică după investiția în rețeaua de gaze.

 

”Noi am demarat imediat mai multe proiecte și am început stradă cu stradă investiții în drumuri, am scos cătune din buruieni, avem proiecte lansate pentru a continua complet reabilitarea tuturor drumurilor.  Avem canalizare și în 2025 după mulți ani de așteptare sper că  va implementa rețeaua de apă în celelalte sate care nu au încă”, susține Ștefan Verdeș, edilul din Livezi.

Cel mai important este însă proiectul de gaze, pentru care Verdeș a obținut finanțare.

”Este rezultatul unor demersuri de ani buni, documentații, memorii, drumuri la București și am reușit. Așa putem atrage noi locuitori, așa putem asigura un confort, standarde de viață pentru cei de aici. Mai rămâne proiectul de apă care nu depinde de noi ci programul județean. Am înțeles că în prima parte a acestui an va intra din nou în licitare”, spune Ștefan Verdeș.

Printre alte proiecte menționăm scoala gimnazială din Livezi   dotată prin PNRR cu echipamente IT și mobilier, precum și amenajarea unui laborator de informatică.

 

 

Grădiștea, vrem să rămân campion în atragerea fondurilor europene

 

Cu venituri proprii de peste 1,7 milioane lei, în ușoară creștere față de  2024, la Grădiștea, primarul Ilie Boiangiu spune că doar prin infrastructură lucrurile se vor schimba, în sensul atragerii de investitori privați.

 

”Ne confruntăm cu fenomenul depopulării și îmbătrânirii populației. Migrația în afară a fost factorul decisiv care a dus la scăderea populației din Grădiștea. Lipsa locurilor de muncă sau a salariilor mici, pentru mult timp în România, în primele decenii,  lucruri pe care le cunoaștem cu toții. Să nu credem în miracole, românii vor rămâne în țară atunci când salariile vor fi unele decente și vor putea asigura un nivel de trai decent pentru o familie. Grădiștea depinde foarte mult de dezvoltarea celor trei orașe din apropiere, mă refer la Berbești, Horezu și Bălcești dar și de o infrastructură care să asigure naveta spre locurile de muncă în timp util. Scopul nostru, al administrației  din comuna Grădiștea, este ca prin activitatea și prin munca noastră și a întregii echipe de la primărie să creăm acea atmosferă prielnică pentru o viață mai bună, mai sănătoasă și fără probleme legate de viața socială. Cred că orice UAT din această țară trebuie să își pună la punct infrastructura de bază și mă refer la drumuri, străzi, apă, canalizare, gaz pentru că nu putem să avem o dezvoltare economică fără să avem această infrastructură bună. Noi am atras mereu fonduri europene. Asta facem și acum dar economia județului nu o oferă doar Grădiștea. Reîntoarcerea tinerilor în țară sau oprirea hemoragiei  se va datora unei salarizări bune aici.  Avem proiecte prin PNRR, avem Anghel Saligny de finalizat în acest an, vom reabilita toată infrastructura de drumuri. Așteptăm noul POR”, spune primarul din Grădiștea

 

Ilie Boiangiu, primarul comunei susține că în 2025 se va finaliza majoritatea infrastructurii stradale din Grădiștea.

”În 2024 au fost implementate programele din PNRR – eficientizare energetică a școlii gimnaziale, TIC primărie, stațiile de încarcare electrice, parcul fotovoltaic, dotarea școlii cu echipament IT”, afrimă Boiangiu.

Totodată Grădiștea a obținut și rețeaua de gaze naturale printr-un parteneriat cu Sinești și Berbești.

 

Se poate spune că localitatea a avut un parcurs în ultimii ani, destul de pronunțat în investiții publice, Grădiștea beneficiind de majoritatea utilităților. Și de precizat comuna este una strategic situată pe DN 67B, la intrarea dinspre Gorj în județul Vâlcea.

 

Sinești – Canalizarea și drumurile, pe lista noastră de lucrări și priorități

 

Și localitatea Sinești, cu cei aproximativ 2345 de locuitori a reușit să depășească cu 1 milion de lei venituri proprii (1,503) mii lei, dublu aproape față de cei  845 mii lei, din 2023, fiind una din cele mai dinamice ecoomic, comune din lunca Oltețului.

 

Investițiile administrației Burleanu în școli, cămin cultural, grădinițe, o sală polivalentă, kilometri de drumuri au reușit să adauge o interfață acestei comune care până în 1989 se baza doar pe mineritul din bazinul Berbești-Alunu.

 

”Trebuie să reușim să atragem aici investiții private. Este clar că mai devreme sau mai târziu mineritul ar putea dispărea. Localitățile trebuie să fie pregătite pentru o alternativă viabilă, economic. Pentru asta este nevoie de infrastructură. De utilități. De IMM-uri, de servicii. De localități legate, de forță de muncă. Bugetele noastre pe asta trebuie să se bazeze. Pentru a putea investi și reinvesti ca să facem o localitate mult mai atrăgătoare. Din punctul meu de vedere, Valea Oltețului trebuie să devină o inimă economică a județului. Toate localitățile au resurse, au forță de muncă doar dacă salariile cresc. Dar asta dacă îi aducem pe cei plecați din țară”, susține primarul Cristian Burleanu.

 

Rețeaua de gaze pentru care ADI Berbești (Berbești – Sinești – Grădiștea) a obținut finanțare este una din garanțiile că această zonă va avea un viitor economic.

Prin Programul Național de Investiții, Anghel Saligny, administrația locală din Sinești lucrează la sistemul de canalizare pe o lungime de 14 km, rețea care se află în execuție și urmează să înceapă în 2025 asfaltarea de noi drumuri.

 

Alunu, mineritul se termină. Trebuie să găsim soluțiile de după minerit

Cu aproape 3 milioane lei și cu o populație de  4170 de locuitor, comuna Alunu se află în topul celor mai dezvoltate localități din Vâlcea (locul 15 pe județ cu 727  de lei pe cap de locuitor), mare parte datorată industriei miniere dar nu numai, aici funcționând și un centru industrial puternic pe confecții metalice dar și agenți privați în panificație. Și nu doar atât. De altfel, la un moment dat în anii 90 se discuta chiar de transformarea comunei în oraș, idee care însă a fost abandonată.

Vorbim de o comună industrială, economia ei s-a țesut funcție de zona minieră  dar  acum  se  caută  resurse  alternative  acestei  industrii.

Dar așa cum am precizat  localitatea nu este una monoindustrială, în Alunu funcționează și alți agenți economici dar care încă nu ar putea acoperi golurile dacă mineritul se va prăbuși.

”Știm că mineritul aici este o resursă vitală pentru economia localității, pentru toate domeniile. Știm că la un moment dat acest lucru ar putea să nu mai fie. De aceea, ne concentrăm pe proiecte. Avem o echipă care lucrează non stop pe documentații, proiecte pe care le punem pe tot ce înseamnă PNRR, PNI, POIM, orice care poate atrage bani. Se investește în drumuri, în rețele de utilități. Vom demara rețeaua de gaze.  Și așteptăm orice investitor care vrea să vină aici. Orice loc de muncă în Alunu este bun, orice venituri la buget sunt în avantajul comunității. Ultimele proiecte pe care le-am depus vor dinamiza localitatea. Încercăm tot ce ține de panouri fotovoltaice iar în acest an vom finaliza programul Anghel Saligny . Vom extinde canalizarea și modernizarea stației de epurare și a uzinei de apă.”, susține primarul Emanuel Birăruți.

Comuna Alunu nu va intra niciodată în colaps. Chiar dacă mineritul va scădea ca pondere economică trepta acesta va fi înlocuit cu altceva. Este oricum un minerit de suprafață care mai poate fi un vector în industria extractivă, neimplicând costuri mari de producție.

Localitatea are resursa umană și adaptabilitatea de se plia economic pe alte industrii. Primăria a reușit să-i convingă pe locatarii blocurilor să se constituie în Asociații de Proprietari ca fundament pentru accesarea de programe de reabilitare.

 

Berbești, vrem să rămânem un oraș industrial

 

Singurul oraș minier din județul Vâlcea, cu venituri de 4,529 milioane lei în creștere față de anul trecut,  Berbești, locul 11 PIB în Vâlcea cu 892 lei per capita) și o populație de peste 5.000 de locuitori este la cumpăna sau trecerea graduală a economiei de la zona specifică acestui timp de industrie la o alta, trecere pe care primarul  Petre  Glomnicu  vrea  să  o facă.

În scurt timp în Berbești vor urma să se construiască pistele pentru biciclete, în urma unui proiect cu fonduri europene, prin PNRR, spune Sorin Mateescu.

Tot prin PNRR, sediul primăriei a fost  reabilitat și eficientizat din punct de vedere energetic.

”Cred că avem zeci de exemple în țară de orașe monoindustriale care se zbat în faliment economic și social odată cu prăbușirea industriei respective. Tocmai că știm acest lucru, vrem să evităm colapsul care ar putea veni odată cu închiderea acestui tip de industrie. De aceea, deschidem orașul pentru investiții private, orice se poate face aici, orice aduce locuri de muncă.   Încă avem o forță de muncă, orașul are resurse și poate achiesa la orice plan de afaceri. Tocmai în acest sens se ghidează investițiile noastre. În primul rând ne preocupăm să arătăm a oraș. s-a reușit să scoatem orașul la lumină, să avem drumuri, să arate zona de blocuri a zonă civilizată. Avem un mare proiect care va reabilita apartamentele. Lucrăm să scoatem zonele inundabile, prin rigole, canale de ape pluviale, avem ample programe în acest sens. Printre marile proiecte de investiții care sunt în derulare, rețeaua de canalizare, proiect finanțat prin Anghel Saligny. Și ne pregătim pentru a demara lucrările la rețele de gaze naturale. Avem un parteneriat pentru câinii comunitari  și avem în program trei parcuri de construit, cu fonduri europene”, spune Glomnicu.

Este o muncă uriașă în a cosmetiza orașul Berbești. Un oraș în care timp de mai bine de 20 de ani nu s-a întâmplat nimic, pentru actuala administrație este precum o restartare. Un nou mod de a gândi dezvoltarea orașului.

 

Așadar cu venituri proprii de 13,5 milioane lei, în creștere cu 43% de la  9.431 milioane, anul trecut, putem afirma că Valea Oltețului nu este o zonă săracă, este o zonă care a traversat dificil tranziția economică dar fără a intra în colaps. Cele 6 localități menționate sunt în fața unei mari intersecții economice. Au în față o marjă de câțiva ani pentru a gândi o strategie unitară, post minerit. Depinde de eficiența acestor manageri de localități. Zona este una care poate fi o inimă industrială a județului în partea de vest. Depinde de lucrări de infrastructură, de rețeaua de gaze naturale, de investitori care să înțeleagă că avem aici o populație de 22.000 de mii de locuitori, deci o resursă bună pentru piața de muncă