Valea Pescenei (Scundu, Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești) devine noua colonie a orășenilor. Creștere economică de 180% într-un an
În urmă cu un an, potrivit analizelor datelor financiare puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor, localitatățile cu venituri proprii mici, se află în această parte de județ, pe culoarul legendar al haiducilor, pe frumoasa vale a Pescenei, un râu care izvorăște de sub o stâncă din Pădurea Higi. Un rău nisipos care însă oferă o superbă panoramă acestei văi, așezată între dealurile împădurite din această zonă a Vâlcii.
Lipsa masivă de investiții guvernamentale atâția ani, iar când în sfârșit acestea au venit, am dat peste un constructor neserios, o populație îmbătrânită, face ca această zonă, de un farmec și de un pitoresc aparte să nu-și găsească încă o cadență economică. Chiar dacă cifrele au fost în creștere pe ultimii ani, încă nu a ajuns la nivelul altor regiuni. Dar să vedem în 2023 cum stau aceste comune în peisajul economic al Vâlcii.
Scundu. ”Să ne aducem copiii acasă” este strategia edilului Mihai Blejan
Cu o populație de aproximativ 1900 de locuitori, comuna Scundu strânge din taxe și impozite, peste 700 mii lei, de trei ori mai bine decât în 2022, sume de care tânărul primar Mihai Blejan se declară nemulțumit.
”Normal că nu putem gândi investiții mari, cu resurselor noastre fără a primi sprijini central. E un cerc vicios, noi nu putem face investiții mari în infrastructură, dacă nu avem infrastructură, nu vin investitori iar dacă nu vin investitori, bugetele noastre rămân sărace. Și tot așa. România rurală nu este reprezentată de comunele metropolitane ci de restul de 80% de localități rurale, care ca și Scundu, se luptă să supravuiețuiască. Din păcate aici nu s-au făcut mari investiții în ultimii 30 de ani. A trebuit să pornim la drum cu un mare handicap. Dacă nu suntem sprijiniți în marile investiții, satele se depopulează, școlile se închid, casele se dărâmă, drumurile se distrug, ne trezim cu o Românie abandonată. Noi asta vrem să fim sprijiniți măcar pentru cofinanțări. Pentru că resursele noastre sunt limitate. Dacă vrem să ne aducem copiii acasă”, spune Mihai Blejan.
În 2024, În Scundu, Mihai Blejan spune că vor fi achiziționate mai multe utilaje pentru primărie și se va implementat iluminatul public.
”În prima etapă pe drumul județean după care vom continua extinderea acestuia și pe drumurile laterale. Vrem să depunem împreună cu Orlești un proiect de modernizare a rețelei de canalizare. Tot în 2024 se vor implementa proiectele de dotare cu echipament IT și mobilier a școlii gimnaziale și se vor amenaja stațiile electrice de încărcare”, spune primarul din Scundu.
Totodată vor fi depuse pe AFIR proiecte pentru modernizarea drumurilor locale. Dar cel mai important pentru anul 2024 rămâne proiectul de alimentare cu gaze naturale. Proiect finanțat prin ADI unde lider de proiect este comuna Șirineasa
Comuna se află într-o frumoasă vale a pârârului Scundu, care face trecerea dinspre Lunca Oltului spre Pesceana și de aici pe Drumul Haiducilor spre centrul județului.
Din păcate, o zonă cu alunecări, cele mai multe din județ, cu multe probleme generate de acestea și care necesită rezolvare. Este una însă din cele mai frumoase comune, plasată între păduri și dealuri și care la nivel național deține un record absolut, pe teritoriul comunei Scundu sunt nu mai puțin de 400 de izvoare naturale. Are cea mai bună calitate a apei din județ.
Pesceana, localitatea ”colonizată” cu orășeni grație aerului curat și al geografiei zonei
Cu aproximativ 700 mii lei, față de 200 mii lei în 2022, comuna cu 1.500 de suflete a reușit în timpul administrației Vasile să investească în infrastructura de utilități, poduri dar și drumuri, surmontând un handicap vechi al localității.
”Comuna era divizată de râul Pesceana și de celelalte pârâruri care se varsă în acesta. Am contruit poduri, am reușit să legăm toate satele, mai mult am reușit să ne legăm cu comuna vecină Roești, un drum extrem de important care scurtează distanțe. Am investit în rețeaua de apă, în școli, în unitățile medicale. Avem și câteva investiții private. Localitatea se pretează foarte bine pe zootehnie. Și ne bucură faptul că și cei care sunt plecați afară la muncă, vin și ridică aici, case. Semn că legătura cu pământul natal este una solidă”, spune primarul Ion Vasile.
Locuitorii au început să investească în zootehnie, în creșterea bovinelor, semn că agricultura este una de bază și care poate salva această zonă.
Pentru anul 2024, în Pesceana, mai multe lucrări vor fi finalizate.
În primul rând vorbim de rețeaua de canalizare, un obiectiv important pentru locuitori, așteptat de ani buni, pentru a completa seria utilităților. Apoi centrul cultural care se va finaliza tot în cursul acestui an.
”Primăria va intra și ea în reabilitare foarte curând. Vorbim de reabilitare energetică, montare de panouri fotovoltaice, pompe de căldură. Vom avea și stațiile de autubuze noi prin PNRR. Depunem proiecte pentru drumuri. Și ar putea, cu ceva speranțe, să demareze lucrările la rețelele de gaze naturale, prin ADI cu Șirineasa, care a fost prins la finanțare și astfel localitatea să aibă o altă perspectivă de dezvoltare pentru anii următori”, spune primarul din Pesceana.
În Pesceana, primăria va investi într-o paltformă modernă de colectare a gunoiului de grajd. Aceasta va fi realizată pe o suprafață de 3000 de metri pătrați și va fi dotată cu tractor, remorcă, cisternă și vidanjă. Investiția se realizează cu fonduri europene. Și se adresează fermierilor locali iar în localitate sunt câteva ferme mari de vite.
La nivel de utialje, primarul comunei, Ion Vasile, spune că prin GAL, localitatea va obține un tractor, o cositoare de vegetație.
Tot prin PNRR, primăria va fi digitalizată, iar printr-un alt proiect prin Agentia de Mediu, se va reabilita iluminatul public și se vor monta stații electrice de încărcare.
În prezent, comunitatea beneficiază de apă curentă, dispensar, școală. grădiniță, multe poduri care asigură accesul mai ușor între sate, dar și noul drum către comuna vecină Roești, care scurtează foarte mult distanța între cele două localități.
Glăvile, parcurs greu dar cu rezultate bune
Cu venituri proprii de aproximativ 700 mii mii lei față de 200 mii anul trecut, și cu o populație de 1.700 locuitori, comuna lui Bartolomeu Anania, se străduie prin edilul Iustin Duicu, să găsească strategia prin care localitatea să găsească un drum economic. 
”Este foarte greu să recuperăm decalajul față de alte zone. E drept că această zonă a fost ani buni văduvită ca să nu spun ocolită de marile investiții. Abia în ultimii ani am reușit să facem o cale de legătură cu Lădeștiul, să ne interconectăm, pentru a crește interesul pentru Glăvile. La fel, am investit în apă și în canalizare. Din păcate, cu drumul județean avem probleme și asta se datorează întârzierilor constructorului. Am început un plan de asfaltare, de a remedia alunecările de teren. Să ne facem o carte de vizită. Încep să vină timid și investitorii privați în zonă. Greu dar e un început. Avem locuri în care se pretează pentru cei care doresc o casă de vacanță sau o casă la țară. Așteptăm aceste programe naționale care să ne ajute să ieșim la lumină”, spune Duicu.
De altfel acesta a reușit să atragă 10 milioane de lei într-un amplu proces care implică rețeaua de apă și canalizare în Olteanca, unul dintre cele mai căutate sate din comună.
În comuna Glăvile, spune primarul Iustin Duicu, rețeaua de canalizare va fi funcțională și se vor finaliza drumurile finanțate prin Anghel Saligny.
”Anul 2024 vine cu aceste realizări. Cu o extindere de rețea perfect funcțională, cu noi drumuri reabilitate, cu altele depuse pe AFIR. Cu stații de autobuz moderne, sperăm și cu un drum județean reabilitat. Cu noi investiții în zonă. Cu o veste bună în demararea rețelei de gaze unde titular de proiect de Sirineasa”, spunem primarul Iustin Duicu.
La finele anului 2022, comuna Glăvile a mai obținut o altă finanțare cu fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru digitalizarea primăriei (TIC), montarea a două stații electrice și amplasarea pe teritoriul Comunei a șase stații de autobuz moderne, cu wi-fi, afișaj electronic, etc.
”Noi vom continua programul de asfaltare, vrem să modernizăm școala, dispensarul medical și să ridicăm un nou sediu al primăriei. Totodată avem în proiect extinderea rețelei de apă și canalizare în toată comua, astfel încât să completăm seria utilităților necesare standardului de confort pentru cei care aleg să se mute aici”, completează primarul din Glăvile.
Amărăști, după 30 de ani în care nu s-a făcut nimic, Catana încearcă să pună localitate pe un drum
Aproape 735.000 lei față de 300 mii lei venituri proprii în 2022 sunt estimările în Amărăști, o comună cu 1.700 de suflete, unde pentru edilul Adrian Catana este o sarcină grea de a schimba modul de a face administrație, într-o localitate în care nu s-a făcut nimic 30 de ani.
Localitate bogată în legende, este vechea a haiducilor, zone pline istorie, Amărăștiul trebuie să-și găsească o cadență economică. Localitatea unde din păcate, nu prea s-a investit timp de peste 30 de ani.
”Am reluat totul de la zero. Ce nu avem, ce putem face, care sunt modalitățile, unde putem obține resurse. Și cum. Am pregătit proiecte, am luat legătura cu consultanți, să vedem pentru ce putem fi eligibili. Drumuri, extinderi rețele de apă, canalizare, trebuie să facem din această comună una care să fie un brand. Să stimulăm investițiile în zonă, pe investitorii privați să vină. Să atragem populație nouă. Să mișcăm lucrurile”, susține edilul.
Primarul Adrian Catană spune că este păcat de zestrea, de potențialul acestei localități care a stagnat ani buni la capitolul dezvoltare.
În perioada următoare, în comuna Amărăsti urmează să se implementeze contractul pe Anghel Saligny, de extindere a rețelei de canalizare în localitate. În acest moment lucrarea se află în etapa de licitație.
Astfel, prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, Catana a obținut finanțarea pentru două proiecte vitale pentru localitate. Primul este rețeaua de apă și a doua extinderea rețelei de canalizare în toată localitatea, proiecte care ar ridica standardele de confort pentru locuitori și care a fost declarat eligibil.
”Noi trebuie să stopăm hemoragia celor care pleacă din rural după condiții mai bune de viață și să schimbăm sensul acestei migrații. Pentru asta fără investiții în domeniu public noi nu putem spera să stopăm declinul demografic”, mai adaugă edilul din Amărăști.
După extinderea rețelelor de apă și canalizare, Primăria Amărăsti va depune un nou proiect de drumuri acolo unde infrastructura de utilități a fost finalizată.
Prin PNRR, urmează să înceapă reabilitările energetice la școală.
Se pregătesc documentațiile pentru un parc fotovoltaic care să asigure cheltuielile publice cu energia electrică, pe o suprafață de 1.200 metri pătrați. Și totodată se dorește realizarea unei paltforme pentru gunoiul de grajd.
Crețeni, campion pe județ la proiecte prin PNRR
Este comuna care deschide bazinul viticol al Drăgășaniului, din această parte de județ. Cu venituri proprii care depășesc 760 mii spre desoebire de 260 de mii de lei în 2022, cu o populație de peste 2000 de locuitori, localitatea administrată de Constantin Catrina are o șansă dacă valorifică industria viticolă și pomicultura. Mai mult în acest an Crețeniul are atrase fonduri de investiții de încă 300 milioane lei, în cele 14 proiecte, majoritatea cu fonduri europene. Este cea mai mare cifră de investiții pentru comuna Crețeni în 34 de ani.
”Nu excludem și 
varianta de mică industrie, nepoluantă și având în vedere că suntem aproape de zona municipiului Drăgășani, este o o oportunitate. Dar este clar că prin viticultură, prin podgorii, crame, turism specific, prin pomicultură, comuna poate da înainte. Poate atrage investitori în acest domeniu, pot apărea locuri de muncă, un buget consistent. Eu cred că putem reuși”, spune Catrina.
În acest an, la Crețeni, vor fi implementate mai multe proiecte de investiții, proiecte pentru care primarul Constantin Catrina a semnat deja contracte de finanțare.
Anul 2024 vine cu realizarea mai multor obiective de infrastructură, printre care menționăm rețeaua de canalizare, obiectiv finanțat prin Anghel Saligny. demarat în toamna anului 2023.
Mai trebuie spus faptul că localitatea Crețeni are cele mai multe proiecte aprobate prin PNRR. Opt contracte de finantare au fost semnate până în prezent, având o valoare de circa 1,5 milioane euro.
”Ne dorim ca și comuna Crețeni să se modernizeze treptat, astfel încât, oamenii să nu simtă diferența între urban și rural. Orice comunitate rurală trebuie să aibă infrastructură , utilități și servicii. Scopul meu este să am toate acestea în localitate. La ora actuală, Crețeniul are un sistem de iluminat modern, majoritatea instituțiilor sunt reabilitate și toate vor avea panouri fotovoltaice. Toate vor fi independente energetic.”, a conchis primarul Catrina.
După zeci de ani de așteptare, astăzi, în comuna Sutești, avem certitudine proiectului de gaze naturale.
”Lucrăm la investiția în gaze naturale, s-a făcut achiziția serviciilor de consultanță. Se finalizează rețeaua de canalizare în Boroșești urmează să înceapă construcție stației de epurare. Avem 2 stații electrice de reîncărcare se lucrează la montarea lor. Săptămâna viitoare începem ilumintul public, 202 lămpi vor fi montate. Vorbin de energie verde, vreau să spun că am pus panouri fotovoltaice la pompele de apă. Vom monta și la cele două stații de epurare”, spune primarul Dumbravă.
Așadar cele 6 comune care compun grupul de analiză financiară au venituri proprii pentru 2023 de 4,46 milioane lei o creștere de 180% față de anul trecut când au totalizat doar 1,59 milioane lei o sumă care confirmă potențialul pe care îl are zona și care treptat este descoperit.
Dar fără investiții masive în infrastructură, fără legături mai multe între lunca Oltului și Valea Pescenei, fără utilități, fără gaze naturale, fără o promovare masivă a ofertei, zona nu își va găsi cadența. Asta se pare că înțeles și guvernul, 4 localități de aici au finanțare pentru gaze, celelalte două se pot conecta în viitorul apropiat. Important este că Valea Pescenei iese la lumină, dintr-un univers economic închis.
Aceste creșteri confirmă faptul că localitățile mici s-au descurcat mult mai bine în anul 2023.
