Valea Pescenei (Scundu, Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești) a avut venituri de peste 8 milioane lei în 2024

În anii anteriori, potrivit analizelor datelor financiare puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor, localitățile cu venituri proprii mici, se află în această parte de județ, pe culoarul legendar al haiducilor, pe frumoasa vale a Pescenei, un râu care izvorăște de sub o stâncă din Pădurea Higi. Un rău nisipos care însă oferă o superbă panoramă acestei văi, așezată între dealurile împădurite din această zonă a Vâlcii.

Lipsa masivă de investiții guvernamentale atâția ani, iar când în sfârșit acestea au venit, am dat peste un constructor neserios, o populație îmbătrânită, face ca această zonă, de un farmec și de un pitoresc aparte să nu-și fi găsit încă o cadență economică. Chiar dacă cifrele au fost în creștere pe ultimii ani, încă nu a ajuns la nivelul altor regiuni. Dar ia să vedem în 2024 cum stau aceste comune în peisajul economic al Vâlcii.

 

Scundu. ”Să ne aducem copiii acasă” este strategia edilului Mihai Blejan

 

Cu o populație de aproximativ 1900 de locuitori, comuna Scundu strânge din taxe și impozite, 1,327 milioane dublu față de cei 700 mii lei, din 2023,  sume de care tânărul primar Mihai Blejan se declară nemulțumit, având în vedere numărul redus al investitorilor privați în zonă.

” Sumele reflectă adevărul. Mult timp, nu s-a gândit în atragere de agenți economici. Normal că nici acum nu putem gândi  investiții mari, cu resurselor noastre fără a primi sprijini central. E un cerc vicios, noi nu putem face investiții mari în infrastructură, dacă nu avem infrastructură, nu vin investitori iar dacă nu vin investitori, bugetele noastre rămân sărace. Și tot așa.  România rurală nu este reprezentată doar de comunele metropolitane ci de restul de 80% de localități rurale, așa cum este și Scundu, care se luptă să supraviețuiască. Din păcate aici nu s-au făcut mari investiții în ultimii 30 de ani. A trebuit să pornim la drum cu un mare handicap. Dacă nu suntem sprijiniți în marile investiții, satele se depopulează, școlile se închid, casele se dărâmă, drumurile se distrug, ne trezim cu o Românie abandonată. Noi asta vrem să fim sprijiniți măcar pentru cofinanțări. Pentru că resursele noastre sunt limitate. Dacă vrem să ne aducem copiii acasă”, spune Mihai Blejan.

În 2024, În Scundu, Mihai Blejan au fost achiziționate mai multe utilaje pentru primărie și se va implementat iluminatul public.

”Vrem să depunem un proiect de modernizare a rețelei de canalizare. În 2024 au fost implementate proiectele de dotare cu echipament IT și mobilier a școlii gimnaziale și se vor amenaja stațiile electrice de încărcare”, spune primarul din Scundu.

Totodată vor fi depuse proiecte pentru modernizarea drumurilor locale. Dar cel mai important pentru anul 2025 rămâne proiectul de alimentare cu gaze naturale. Proiect finanțat prin ADI unde lider de proiect este comuna Șirineasa

Comuna se află într-o frumoasă vale a pârâului Scundu, care face trecerea dinspre Lunca Oltului spre Pesceana și de aici pe Drumul Haiducilor spre centrul județului.

Din păcate, o zonă cu alunecări, cele mai multe din județ,  cu multe probleme generate de acestea și care necesită rezolvare. Este una însă din cele mai frumoase comune, plasată între păduri și dealuri și care la nivel național deține un record absolut, pe teritoriul comunei Scundu sunt nu mai puțin de 400 de izvoare naturale.  Are cea mai bună calitate a apei din județ.

 

Valea Pescenei (Scundu, Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești) a avut venituri proprii de 8,07 milioane lei

 

Pesceana, localitatea ”colonizată” cu orășeni grație aerului curat și al geografiei zonei

Cu aproximativ 1,35 milioane lei, dublu față de cei 700 mii lei, în 2024 comuna cu 1.500 de suflete a reușit în timpul administrației Vasile să investească în infrastructura de utilități, poduri dar și drumuri, surmontând un handicap vechi al localității.

”Comuna era divizată de râul Pesceana și de celelalte pârâuri care se varsă în acesta. Am construit poduri, am reușit să legăm toate satele, mai mult am reușit să ne legăm cu comuna vecină Roești, un drum extrem de important care scurtează distanțe. Am investit în rețeaua de apă, în școli, în unitățile medicale.  Avem și câteva investiții private. Localitatea se pretează foarte bine pe zootehnie. Și ne bucură faptul că și cei care sunt plecați afară la muncă, vin și ridică aici, case. Semn că legătura cu pământul natal este una solidă”, spune primarul Ion Vasile.

Locuitorii au început să investească în zootehnie, în creșterea bovinelor, semn că agricultura este una de bază și care poate salva această zonă.

În anul 2025 vorbim de rețeaua de canalizare, un obiectiv important pentru locuitori, așteptat de ani buni, pentru a completa seria utilităților.  Apoi centrul cultural care se va finaliza tot în cursul acestui an.

”Primăria va intra și ea în reabilitare foarte curând. Vorbim de reabilitare energetică, montare de panouri fotovoltaice, pompe de căldură. Vom avea și stațiile de autobuze noi prin PNRR. Depunem proiecte pentru drumuri. Și ar putea, cu ceva speranțe, să demareze lucrările la rețelele de gaze naturale, prin ADI cu Șirineasa, care a fost prins la finanțare și astfel localitatea să aibă o altă perspectivă de dezvoltare pentru anii următori”, spune primarul din Pesceana.

Totodată aici se va construi și un centru de zi pentru copiii aflați în situație de risc social, proiect finanțat prin PNRR.

În Pesceana, primăria va investi într-o platformă modernă de colectare a gunoiului de grajd. Aceasta va fi realizată pe o suprafață de 3000 de metri pătrați și va fi dotată cu tractor, remorcă, cisternă și vidanjă. Investiția se realizează cu fonduri europene. Și se adresează fermierilor locali iar în localitate sunt câteva ferme mari de vite.

În prezent, comunitatea beneficiază de apă curentă, dispensar, școală. grădiniță, multe poduri care asigură accesul mai ușor între sate, dar și noul drum către comuna vecină Roești, care scurtează foarte mult distanța între cele două localități.

Alte investiții care sunt aproape finalizate vizează clădirea dispensarului medical, care este gata, mai trebuie amenajată curtea imobilului și se poate face recepția.

 

 

Glăvile, parcurs greu dar cu rezultate bune

Cu venituri proprii de aproximativ 1,310 milioane lei, dublu față de cei 700 mii mii lei de anul trecut,  și cu o populație de 1.700 locuitori, comuna lui Bartolomeu Anania, se străduie prin edilul Iustin Duicu, să găsească strategia prin care localitatea să găsească un drum economic.

”Este foarte greu să recuperăm decalajul față de alte zone. E drept că această zonă a fost ani buni văduvită ca să nu spun ocolită de marile investiții. Abia în ultimii ani am reușit să facem o cale de legătură cu Lădeștiul, să ne interconectăm, pentru a crește interesul pentru Glăvile. La fel,  am investit în apă și în canalizare. Din păcate, cu drumul județean avem probleme și asta se datorează întârzierilor constructorului. Am început un plan de asfaltare, de a remedia alunecările de teren. Să ne facem o carte de vizită. Încep să vină timid și investitorii privați în zonă. Greu dar e un început. Avem locuri în care se pretează pentru cei care doresc o casă de vacanță sau o casă la țară. Așteptăm aceste programe naționale care să ne ajute să ieșim la lumină”, spune Duicu.

De altfel acesta a reușit să atragă peste 10 milioane de lei într-un amplu proces care implică rețeaua de apă și canalizare în Olteanca, unul dintre cele mai căutate sate din comună.

În comuna Glăvile, spune primarul Iustin Duicu, rețeaua de canalizare este funcțională și s-au finalizat drumurile finanțate prin Anghel Saligny.

”Anul 2024 a fost cu aceste realizări. Cu o extindere de rețea perfect funcțională, cu noi drumuri reabilitate, cu altele depuse pe AFIR. În 2025 vom avea stații de autobuz moderne, sperăm și cu un drum județean reabilitat. Cu noi investiții în zonă. Cu o veste bună în demararea rețelei de gaze unde titular de proiect de Sirineasa”, spunem primarul Iustin Duicu.

 

Amărăști, după 30 de ani în care nu s-a făcut nimic, Catana încearcă să pună localitate pe un drum

Aproape 1,350 milioane lei au fost veniturile din 2024,  dublu față de cei  735.000 lei din 2023,  o comună cu 1.700 de suflete, unde pentru edilul Adrian Catana este o sarcină grea de a schimba modul de a face administrație, într-o localitate în care nu s-a făcut nimic 30 de ani.

Localitate bogată în legende, este vechea a haiducilor, zone pline istorie, Amărăștiul trebuie să-și găsească o cadență economică. Localitatea unde din păcate, nu prea s-a investit timp de peste 30 de ani.

”Am reluat totul de la zero. Ce nu avem, ce putem face, care sunt modalitățile, unde putem obține resurse. Și cum. Am pregătit proiecte, am luat legătura cu consultanți, să vedem pentru ce putem fi eligibili. Drumuri, extinderi rețele de apă, canalizare, trebuie să facem din această comună una care să fie un brand. Să stimulăm investițiile în zonă, pe investitorii privați să vină. Să atragem populație nouă. Să mișcăm lucrurile”, susține edilul.

Primarul Adrian Catană spune că este păcat de zestrea, de potențialul acestei localități care a stagnat ani buni la capitolul dezvoltare.

În prezent,  în comuna Amărăsti, se implementează contractul pe Anghel Saligny, de extindere a rețelei de canalizare în localitate. Așadar, Programul Național de Investiții Anghel Saligny, Catana a obținut finanțarea pentru două proiecte vitale pentru localitate. Primul este rețeaua de apă și a doua extinderea rețelei de canalizare în toată localitatea, proiecte care odată finalizate, vor ridica standardele de confort.

”Noi trebuie să stopăm hemoragia celor care pleacă din rural după condiții mai bune de viață și să schimbăm sensul acestei migrații. Pentru asta fără investiții în domeniu public noi nu putem spera să stopăm declinul demografic”, mai adaugă edilul din Amărăști.

După extinderea rețelelor de apă și canalizare, Primăria Amărăsti va depune  un nou proiect de drumuri acolo unde infrastructura de utilități a fost finalizată.

Prin PNRR, au fost realizate  reabilitările energetice la școală și la primărie.

Se pregătesc documentațiile pentru un parc fotovoltaic care să asigure cheltuielile publice cu energia electrică, pe o suprafață de 1.200 metri pătrați. Și totodată se dorește realizarea unei platforme pentru gunoiul de grajd.

 

Crețeni, campion pe județ la proiecte prin PNRR

Este comuna care deschide bazinul viticol al Drăgășaniului, din această parte de județ. Cu venituri proprii care depășesc 1,330 milioane lei, față de cei  760 mii de anul trecut, localitatea administrată de Constantin Catrina are o șansă dacă valorifică industria viticolă și pomicultura. Mai mult în ultimii doi ani,  Crețeniul are atrase fonduri de investiții de încă 300 milioane lei, în cele 20 proiecte, majoritatea cu fonduri europene. Este cea mai mare cifră de investiții pentru comuna Crețeni în 34 de ani.

”Nu excludem și  varianta de mică industrie, nepoluantă și având în vedere că suntem aproape de zona municipiului Drăgășani, este o o oportunitate. Dar este clar că prin viticultură, prin podgorii, crame, turism specific, prin pomicultură, comuna poate da înainte. Poate atrage investitori în acest domeniu, pot apărea locuri de muncă, un buget consistent. Eu cred că putem reuși”, spune Catrina.

În acest an, la Crețeni, vor fi implementate mai multe proiecte de investiții, proiecte pentru care primarul Constantin Catrina a semnat deja contracte de finanțare.

Comuna Crețeni a fost prima în care s-au montat stațiile electrice de încărcare, spune primarul Constantin Catrina.

 

Anul 2024 a venit cu realizarea mai multor obiective de infrastructură, printre care menționăm rețeaua de canalizare, obiectiv finanțat prin Anghel Saligny. demarat în toamna anului 2023.

Mai trebuie spus faptul că localitatea Crețeni are cele mai multe proiecte aprobate prin PNRR. 10 contracte de finantare au fost semnate până în prezent, având o  valoare de circa 2,5 milioane euro.

”Ne dorim ca și comuna Crețeni să se modernizeze treptat, astfel încât, oamenii să nu simtă diferența între urban și rural. Orice comunitate rurală trebuie să aibă infrastructură , utilități și servicii. Scopul meu este să am toate acestea în localitate. La ora actuală, Crețeniul are un sistem de iluminat modern, majoritatea instituțiilor sunt reabilitate și toate vor avea panouri fotovoltaice. Toate vor fi independente energetic.”, a conchis primarul Catrina.

 

Sutești, de la comuna îngropată în datorii, la locomotiva economică din Valea Pescenei

 

Cu aproximativ 1,41 milioane lei venituri proprii, cu o populație de 2100 de locuitori, comuna administrată de Alin Dumbravă, este una din cele mai dezvoltate din grupul analizat, grație unei timide zone economice care a schimbat parametrii bugetului comunei

 

Dar din păcate, Dumbravă a plecat la drum și și cu o uriașă datorie pe care a fost nevoit să o eșaloneze, o datorie care depășea de 10 ori bugetul de venituri al comunei.

 

”Evident că este prea puțin față de cât ne-am propus și față de potențialul pe care îl are comuna. Din păcate, am preluat o localitate îngropată în datorii că la un moment dat nu credeam sincer că-i pot da de capăt. Dar treptat, am început să lămurim lucrurile și să ne apucăm de investiții”, spune edilul.

După zeci de ani de așteptare, astăzi, în comuna Sutești, avem certitudine proiectului de gaze naturale.

 

”Lucrăm la investiția în gaze naturale, lucrările sunt avansate. Se finalizează rețeaua de canalizare în Boroșești, s elucrează pe DN 67B, la poduri, podețe, trotuare.  Ne dorim să se dezvolte aici turismul, să crească segmentul rezidențial în localitate. Am reușit să stingem datoriile istorice, cu o drămuire a banului public”, spune Alin Dumbravă.

 

 

Așadar cele 6 comune care compun grupul de analiză financiară au venituri proprii pentru 2024 de 8,07 milioane lei cu 81% în plus față de cei 4,46 milioane lei de anul trecut, o sumă care confirmă potențialul pe care  îl are zona și care treptat este descoperit.

Dar fără investiții masive în infrastructură, fără legături mai multe între lunca Oltului și Valea Pescenei, fără utilități, fără gaze naturale, fără o promovare masivă a ofertei, zona nu își va găsi cadența. Asta se pare că înțeles și guvernul, 4 localități de aici au finanțare pentru gaze, celelalte două se pot conecta în viitorul apropiat. Important este că Valea Pescenei iese la lumină, dintr-un univers economic închis.

Aceste creșteri confirmă faptul că localitățile mici s-au descurcat mult mai bine în anul 2024.