Valea Pescenei (Scundu, Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești) a avut o scădere a veniturilor cu 21% față de anul trecut
În anii anteriori, potrivit analizelor datelor financiare puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor, localitățile cu venituri proprii mici, se află în această parte de județ, pe culoarul legendar al haiducilor, pe frumoasa vale a Pescenei, un râu care izvorăște de sub o stâncă din Pădurea Higi. Un rău nisipos care însă oferă o superbă panoramă acestei văi, așezată între dealurile împădurite din această zonă a Vâlcii.
Chiar dacă cifrele au fost în creștere pe ultimii ani, încă nu a ajuns la nivelul altor regiuni. Dar ia să vedem în 2025 cum au stat aceste comune în peisajul economic al Vâlcii. Vestea bună este aceea că în acest an se va finaliza drumul județean care traversează zona.
Scundu. ”Să ne aducem copiii acasă” este strategia edilului Mihai Blejan
Cu o populație de aproximativ 1900 de locuitori, comuna Scundu strânge din taxe și impozite, 1,029 milioane sume de care tânărul primar Mihai Blejan se declară nemulțumit, având în vedere numărul redus al investitorilor privați în zonă.
” Sumele reflectă adevărul. Mult timp, aici nimeni nu s-a gândit în atragere de agenți economici. Normal că nici acum nu putem gândi investiții mari, cu resurselor noastre fără a primi sprijini central. E un cerc vicios, noi nu putem face investiții mari în infrastructură, dacă nu avem infrastructură, nu vin investitori iar dacă nu vin investitori, bugetele noastre rămân sărace. Și tot așa. România rurală nu este reprezentată doar de comunele metropolitane ci de restul de 80% de localități rurale, așa cum este și Scundu, care se luptă să supraviețuiască. Din păcate aici nu s-au făcut mari investiții în ultimii 30 de ani. A trebuit să pornim la drum cu un mare handicap. Dacă nu suntem sprijiniți în marile investiții, satele se depopulează, școlile se închid, casele se dărâmă, drumurile se distrug, ne trezim cu o Românie abandonată. Noi asta vrem să fim sprijiniți măcar pentru cofinanțări. Pentru că resursele noastre sunt limitate. Dacă vrem să ne aducem copiii acasă”, spune Mihai Blejan.
Primarul din Scundu a reușit să demareze cadastru gratuit în comuna Scundu, pas uriaș pentru o schimbare completă a economiei zonale, anul 2026, fiind primul în care va începe acest proces.
”Cadastru, intabularea, tot ce implică acest proces al înscrierii pământului în cartea funciară, este un pas important în economia rurală. Oamenii nu dispun financiar de această posibilitate. De aceea avem multe blocaje, case nevândute, pământuri nelucrate. Livezi împădurite. Lipsa unor taxe de succesiune, a unui cadastru nu a permis dezvoltarea în zona rurală. Odată cu cadastrarea extravilanului și a intravilanului, lucrurile se vor schimba. Deja avem primele măsuratori, primele sectoare măsurate”, spune primarul Mihai Blejan.
Totodată vor fi depuse proiecte pentru modernizarea drumurilor locale. Dar cel mai important pentru anul 2026 rămâne proiectul de alimentare cu gaze naturale. Proiect finanțat prin ADI unde lider de proiect este comuna Șirineasa
Comuna se află într-o frumoasă vale a pârâului Scundu, care face trecerea dinspre Lunca Oltului spre Pesceana și de aici pe Drumul Haiducilor spre centrul județului.
Din păcate, o zonă cu alunecări, cele mai multe din județ, cu multe probleme generate de acestea și care necesită rezolvare. Este una însă din cele mai frumoase comune, plasată între păduri și dealuri și care la nivel național deține un record absolut, pe teritoriul comunei Scundu sunt nu mai puțin de 400 de izvoare naturale. Are cea mai bună calitate a apei din județ.
Pesceana, localitatea ”colonizată” cu orășeni grație aerului curat și al geografiei zonei
Cu aproximativ 1,07 milioane lei, comuna cu 1.500 de suflete a reușit în timpul administrației Vasile să investească în infrastructura de utilități, poduri dar și drumuri, surmontând un handicap vechi al localității.
A fost dat ordinul de începere la rețeaua de canalizare din comuna Pesceana, un nou șantier intrând astfel în lucru în 2026. Comuna Pesceana va avea așadar rețea de canalizare, momentan pe 11 km lungime, stație de tratare ape uzate, un pas nou pe scara civilizației.
”În aceste zile va începe lucrarea. Trebuie ca firmele care lucrează la rețeaua de canalizare și la drumul județean să stabilească detalii pentru a nu se suprapune, pentru a nu exista probleme. Se lucrează din plin la drumul județean și firma constructoare este una foarte bună, respectă graficele și avem speranțe că localitatea noastră va fi conectată în timp util cu restul județului. Drumul prin pădure este cel aflat în plin proces de reabilitare și deja se poatre circula în condiții bune”, precizează primarul Vasile.
La Centrul de zi se lucrează la interioare și a demarat construcția celor 6 stații de autobuz moderne, cu wific, aer condiționat, sala de asteptare, care se vor finaliza până în vară. În paralel cu digitalizarea primăriei. Și cu lucrările la centrul cultural.
Parcul fotovoltaic va fi construit și acesta în perioada următoare. Este un complex de producere a energiei electrice care va fi amplasat pe Dealul Scundului. În paralel cu acest proiect se lucrează la un altul care implică realizarea unor acumulatori de stocare a surplusului de energie produsă.
Locuitorii au început să investească în zootehnie, în creșterea bovinelor, semn că agricultura este una de bază și care poate salva această zonă.
În prezent, comunitatea beneficiază de apă curentă, dispensar, școală. grădiniță, multe poduri care asigură accesul mai ușor între sate, dar și noul drum către comuna vecină Roești, care scurtează foarte mult distanța între cele două localități.
Glăvile, parcurs greu dar cu rezultate bune
Cu venituri proprii de aproximativ dublu față de cei 700 mii mii lei de anul trecut, și cu o populație de 1.700 locuitori, comuna lui Bartolomeu Anania, se străduie prin edilul Iustin Duicu, să găsească strategia prin care localitatea să găsească un drum economic.
”Este foarte greu să recuperăm decalajul față de alte zone. E drept că această zonă a fost ani buni văduvită ca să nu spun ocolită de marile investiții. Abia în ultimii ani am reușit să facem o cale de legătură cu Lădeștiul, să ne interconectăm, pentru a crește interesul pentru Glăvile. La fel, am investit în apă și în canalizare. Din păcate, cu drumul județean avem probleme și asta se datorează întârzierilor constructorului. Am început un plan de asfaltare, de a remedia alunecările de teren. Să ne facem o carte de vizită. Încep să vină timid și investitorii privați în zonă. Greu dar e un început. Avem locuri în care se pretează pentru cei care doresc o casă de vacanță sau o casă la țară. Așteptăm aceste programe naționale care să ne ajute să ieșim la lumină”, spune Duicu.
De altfel acesta a reușit să atragă peste 10 milioane de lei într-un amplu proces care implică rețeaua de apă și canalizare în Olteanca, unul dintre cele mai căutate sate din comună.
În comuna Glăvile, spune primarul Iustin Duicu, rețeaua de canalizare este funcțională și s-au finalizat drumurile finanțate prin Anghel Saligny.
Primarul spune că orice investiție privată în localitate este un beneficiu pentru comunitate, pentru bugetul de venituri al comunei, pentru locuri de muncă, confort, standarde și calitatea vieții. Totodată edilul menționează case vândute în diferite sate, în Jariștea, în Olteanca, zone unde vin și din afara județului.
”Utilitățile, apa, canalizare, proiectul de gaze care este în perspectivă toate sunt criterii care ne permit să spunem că în sfârșit s-a stopat acest fenomem al depopulării. Și începem timid să creștem. Cei care doresc să plece din oraș și să vină la țară, Glăvile este o opțiune rezonabilă, mai ales că am demarat și un amplu proces de modernizare drumuri locale. Mă refer la străzile Bătărăști, Curculești li urmează Gorgotești, Vânculești”, a adăugat Duicu.
De altfel, în ultimii ani, cel puțin zece familii noi sunt în localitate. Comuna Glăvile este și un importan nod rutier, de aici, se poate ajunge pe drimuri modernizate spre Valea Cernei, prin Olteanca și de acolo spre Bălcești și Horezu.
Amărăști, după 30 de ani în care nu s-a făcut nimic, Catana încearcă să pună localitate pe un drum
Aproape 1,032 milioane lei au fost veniturile din 2025, o comună cu 1.700 de suflete, unde pentru edilul Adrian Catana este o sarcină grea de a schimba modul de a face administrație, într-o localitate în care nu s-a făcut nimic 30 de ani.
Localitate bogată în legende, este vechea a haiducilor, zone pline istorie, Amărăștiul trebuie să-și găsească o cadență economică. Localitatea unde din păcate, nu prea s-a investit timp de peste 30 de ani.
Mai multe lucrări din comuna Amărăști se finalizează în 2026, anunță primarul Adrian Catana.
”Este vorba de extinderile de apă și canalizare, lucrarea finanțată prin Anghel Saligny. Asta după ce în 2025 am reușit reabilitarea completă a Primăriei, astfel încât să devină independentă energetică și eficientă. Același lucru avem și la Școala din Nemoiu. La care se adaugă sistemul de supraveghere video. Sunt lucrări care s-au finalizat o bună parte dintere el”, susține primarul Adrian Catana.
Aproape 16 milioane lei au fost veniturile din 2025, în Amărăști o comună cu 1.700 de suflete, unde pentru edilul Adrian Catana este o sarcină grea de a schimba modul de a face administrație, într-o localitate în care nu s-a făcut nimic 30 de ani.
”Am reluat totul de la zero. Ce nu avem, ce putem face, care sunt modalitățile, unde putem obține resurse. Și cum. Am pregătit proiecte, am luat legătura cu consultanți, să vedem pentru ce putem fi eligibili. Drumuri, extinderi rețele de apă, canalizare, trebuie să facem din această comună una care să fie un brand. Să stimulăm investițiile în zonă, pe investitorii privați să vină. Să atragem populație nouă. Să mișcăm lucrurile”, susține edilul.
Primarul Adrian Catană spune că este păcat de zestrea, de potențialul acestei localități care a stagnat ani buni la capitolul dezvoltare.
”Noi trebuie să stopăm hemoragia celor care pleacă din rural după condiții mai bune de viață și să schimbăm sensul acestei migrații. Pentru asta fără investiții în domeniu public noi nu putem spera să stopăm declinul demografic”, mai adaugă edilul din Amărăști.
După extinderea rețelelor de apă și canalizare, Primăria Amărăsti va depune un nou proiect de drumuri acolo unde infrastructura de utilități a fost finalizată.
Localitate bogată în legende, este vechea a haiducilor, zone pline istorie, Amărăștiul trebuie să-și găsească o cadență economică. Localitatea unde din păcate, nu prea s-a investit timp de peste 30 de ani.
”Se pregătesc documentațiile pentru un parc fotovoltaic care să asigure cheltuielile publice cu energia electrică, pe o suprafață de 1.200 metri pătrați. Și totodată se dorește realizarea unei platforme pentru gunoiul de grajd.
Totodată Catană a reusit să atragă investitori privați în localitate iar în 2026 se anunță noi astfel de investiții private, în domeniul medico-social
Crețeni, campion pe județ la proiecte prin PNRR
Este comuna care deschide bazinul viticol al Drăgășaniului, din această parte de județ. Cu venituri proprii care depășesc 1 milion de lei, localitatea administrată de Constantin Catrina are o șansă dacă valorifică industria viticolă și pomicultura. Mai mult în ultimii doi ani, Crețeniul are atrase fonduri de investiții de încă 300 milioane lei, în cele 20 proiecte, majoritatea cu fonduri europene. Este cea mai mare cifră de investiții pentru comuna Crețeni în 34 de ani.
Sutești, de la comuna îngropată în datorii, la locomotiva economică din Valea Pescenei.
Cu aproximativ 1,191 milioane lei venituri proprii, cu o populație de 2100 de locuitori, comuna administrată de Alin Dumbravă, este una din cele mai dezvoltate din grupul analizat, grație unei timide zone economice care a schimbat parametrii bugetului comunei
Dar din păcate, Dumbravă a plecat la drum și și cu o uriașă datorie pe care a fost nevoit să o eșaloneze, o datorie care depășea de 10 ori bugetul de venituri al comunei.
”Evident că este prea puțin față de cât ne-am propus și față de potențialul pe care îl are comuna. Din păcate, am preluat o localitate îngropată în datorii că la un moment dat nu credeam sincer că-i pot da de capăt. Dar treptat, am început să lămurim lucrurile și să ne apucăm de investiții”, spune edilul.
După zeci de ani de așteptare, astăzi, în comuna Sutești, avem certitudine proiectului de gaze naturale.
”Lucrăm la investiția în gaze naturale, lucrările sunt avansate. Se finalizează rețeaua de canalizare în Boroșești, se lucrează pe DN 67B, la poduri, podețe, trotuare. Ne dorim să se dezvolte aici turismul, să crească segmentul rezidențial în localitate. Am reușit să stingem datoriile istorice, cu o drămuire a banului public”, spune Alin Dumbravă.
Așadar cele 6 comune care compun grupul de analiză financiară au venituri proprii pentru 2025 de 6.361 milioane, în scădere cu 21,2% față de de 8,07 milioane lei în 2024, contracție firească într-un de criză economică.
Fără investiții masive în infrastructură, fără legături mai multe între lunca Oltului și Valea Pescenei, fără utilități, fără gaze naturale, fără o promovare masivă a ofertei, zona nu își va găsi cadența. Asta se pare că înțeles și guvernul, 4 localități de aici au finanțare pentru gaze, celelalte două se pot conecta în viitorul apropiat. Important este că Valea Pescenei iese la lumină, dintr-un univers economic închis.
.
