Valea Oltețului (Berbești, Alunu, Sinești, Grădiștea, Livezi, Zătreni). Mineritul frânează creșterea economică

Valea Oltețului din Vâlcea este o o zonă cunoscută drept valea coancelor boierești, pentru că aici, în secolul XVIII și XIX s-a critalizat una din cele mai cunoscute aristocrații românești, o aristocrație care a contribuit din plin la revoluțiile din 1821, 1848 la momentele cruciale ale secolului XX.

Regimul comunist a venit cu mineritul și cu colectivizarea regiunii, punând punct dezvoltării și modernizării acestei frumoase zone. După 1990 și, cu precădere, după 2010, această regiunea încearcă să-și caute o nouă identitate. Se simte o creștere timidă, administrațiile publice locale au început să implementeze proiecte. În anul 2022, economia zonei a reușit să producă venitri de 8.01 milioane de lei, cel mai mare buget fiind asigurat de orașul Berbești.

Zătreni – infrastructura aduce investitori, susține Lițoiu

Cu peste 2000 de locuitori, localitatea este una pe care am putea-o denumi drept în curs de dezvoltare, cifrele estimate pentru anul 2023 s-au ridicat la 889 mii lei față de 504 mii lei per localitate, anul trecut, sumă pe care Constantin Lițoiu susține că o datorează unei bune colectări financiare și o stimulare a investițiilor în zonă.

”Dacă vom reuși cu rețeaua de gaze, sunt convins că aici se va investi. Că vor fi oameni de afaceri care vor găsi oportunități de a dezvolta aici o mică industrie, că poate fi o renaștere economică a localității. Suntem între două orașe și axa economică depinde foarte mult de cum evoluează acestea.  Avem e drept o istorie frumoasă, am avut un trecut economic și spun că perspectivele sunt bune. Noi ca instituție am făcut tot ce se poate în a asfalta drumuri, în a aduce utilități, apă, canal, adică să avem eșafodajul necesar pentru o economie care să meargă. Avem proiecte prin care interconectăm localitatea cu cele din zonă. Ne-am dori ca drumul național care traversează comuna să fie reabilitat. Există uin interes pentru zootehnie, pentru pomicultură, așadar sunt premise de dezvoltare” susține primarul Constantin Lițoiu.

Proiectele prin care Lițoiu are de gând să accelereze reforma economică a localității sunt în curs de implementare. E vorba de dispensarul medical, o construcție nouă, iluminat puiblic modern, extinderea rețelei de gaze, reabilitarea a 5,5 km de drumuri, reabilitarea și modernizarea întregului sistem de apă și canal. Prin PNRR se vor monta stații electrice de reîncărcare, primăria reabillitată energetic.

Localitatea are fermă de suine, există ferme pomicole, există mici afaceri în industria de servicii, există chiar investiții în agro-turism, sunt șanse pentru ca cifrele financiare ale comunei să fie unele crescute în anii următori, deși raportat la anul 2021 nu există mari modificări.

Livezi – rețeaua de gaze va reduce handicapul în fața localităților dezvoltate

La o populație de 2070 de locuitori, comuna are venituri proprii estimate la 785 de mii lei, dublu față de anul trecut când s-au ridicat la 350 mii lei, sume mici spune Ștefan Verdeș dar acestea ar putea avea o altă dinamică după investiția în rețeaua de gaze.

Din păcate, peste 20 de ani, în comuna Livezi nu au existat investiții, astfel încât acum 6 ani, comuna era printre ultimele din Valcea ca nivel de utilități dar printre fruntașele la număr de dosare cu handicap.

”Nu comentez despre acea perioada dar noi am demarat imediat mai multe proiecte și am început stradă cu stradă investiții în drumuri, am scos cătune din buruieni, avem proiecte lansate pentru a continua complet reabilitarea tuturor drumurilor. Avem canalizare și în 2024 după mulți ani de așteptare sper că  va implementa și Masterplanul de apă. Am finalizat tronsonul de drum cu județul Gorj, deschizând astfel județul pe o nouă rută de interconectare și cu siguranță așteptăm investiții private care să mărească gradul de colectare pentru buget, să crească numărul locurilor de muncă”, susține Ștefan Verdeș, edilul din Livezi.

Cel mai important este însă proiectul de gaze, pentru care Verdeș a obținut finanțare.

”Este rezultatul unor demersuri de ani buni, documentații, memorii, drumuri la București și am reușit. Așa putem atrage noi locuitori, așa putem asigura un confort, standarde de viață pentru cei de aici. Mai rămâne proiectul de apă care nu depinde de noi ci programul județean. Am înțeles că în prima parte a acestui an va intra din nou în licitare”, spune Ștefan Verdeș.

Printre alte proiecte menționăm scoala gimnaazială din Livezi  care va fi dotată prin PNRR cu echipamente IT și mobilier, precum și amenajarea unui laborator de informatică.

Cu venituri proprii de peste 1,4 milioane lei, de aproape 3 ori mai mult decât în 2022, la Grădiștea, primarul Ilie Boiangiu spune că doar prin infrastructură lucrurile se vor schimba, în sensul atragerii de investitori privați.

Investițiile administrației Burleanu în școli, cămin cultural, grădinițe, o sală polivalentă, kilometri de drumuri au reușit să adauge o interfață acestei comune care până în 1989 se baza doar pe mineritul din bazinul Berbești-Alunu.

Alunu, mineritul se termină. Trebuie să găsim soluțiile de după minerit

Cu peste 2,335 milioane lei și cu o populație de  4170 de locuitor, comuna Alunu se află în topul celor mai dezvoltate localități din Vâlcea (locul 13 pe județ cu 576 de lei pe cap de locuitor) dar cu sume similare ca anul trecut, mare parte datorată industriei miniere dar nu numai, aici funcționând și un centru industrial puternic pe confecții metalice dar și agenți privați în panificație. De altfel, la un moment dat în anii 90 se discuta chiar de transformarea comunei în oraș, idee care însă a fost abandonată.

Vorbim de o comună industrială, economia ei s-a țesut funcție de zona minieră  dar  acum  se  caută  reurse  alternative  acestei  industrii.

Dar așa cum am precizat  localitatea nu este una monoindustrială, în Alunu funcționează și alți agenți economici dar care încă nu ar putea acoperi golurile dacă mineritul se va prăbuși.

”Știm că mineritul aici este o resursă vitală pentru economia localității, pentru toate domeniile. Știm că la un moment dat acest lucru ar putea să nu mai fie. De aceea, ne concentrăm pe proiecte. Avem o echipă care lucrează non stop pe documentații, proiecte pe care le punem pe tot ce înseamnă PNRR, PNI, POIM, orice care poate atrage bani. Se investește în drumuri, în rețele de utilități. Vom demara rețeaua de gaze.  Și așteptăm orice investitor care vrea să vină aici. Orice loc de muncă în Alunu este bun, orice venituri la buget sunt în avantajul comunității. Ultimele proiecte pe care le-am depus vor dinamiza localitatea. Încercăm tot ce ține de panouri fotovoltaice iar în acest an vom implementa programul Anghel Saligny . Vom extinde canalizare și modernizarea stației de epurare și a uzinei de apă.”, susține primarul Cristian Birăruți.

Comuna Alunu nu va intra niciodată în colaps. Chiar dacă mineritul va scădea ca pondere economică trepta acesta va fi înlocuit cu altceva. Este oricum un minerit de suprafață care mai poate fi un vector în industria extractivă, neimplicând costuri mari de producție.

Localitatea are resursa umană și adaptabilitatea de se plia economic pe alte industrii. Primăria a reușit să-i convingă pe locatarii blocurilor să se constituie în Asociații de Proprietari ca fundament pentru accesarea de programe de reabilitare.

Berbești, vrem să rămânem un oraș industrial

Singurul oraș minier din județul Vâlcea, cu venituri de3,53 milioane lei în scădere față de  3,8 milioane de lei, cât au arătat cifrele în 2022,  Berbești, locul 9 PIB în Vâlcea cu 745 lei per capita) și o populație de peste 5.095 de locuitori este la cumpăna sau trecerea graduală a economiei de la zona specifică acestui timp de industrie la o alta, trecere pe care viceprimarul cu atribuții de primar, Sorin Mateescu, spune că este imperios să se petreacă.

În scurt timp în Berbești vor urma să se construiască pistele pentru biciclete, în urma unui proiect cu fonduri europene, prin PNRR, spune Sorin Mateescu.

Tot prin PNRR, sediul primăriei va intra în reabilitare și eficientizare din punct de vedere energetic.

”Cred că avem zeci de exemple în țară de orașe monoindustriale care se zbat în faliment economic și social odată cu prăbușirea industriei respective. Tocmai că știm acest lucru, vrem să evităm colapsul care ar putea veni odată cu închiderea acestui tip de industrie. De aceea, deschidem orașul pentru investiții private, orice se poate face aici, orice aduce locuri de muncă.   Încă avem o forță de muncă, orașul are resurse și poate achiesa la orice plan de afaceri. Tocmai în acest sens se ghidează investițiile noastre. În primul rând ne preocupăm să arătăm a oraș. s-a reușit să scoatem orașul la lumină, să avem drumuri, să arate zona de blocuri a zonă civilizată. Avem un mare proiect care va reabilita apartamentele. Lucrăm să scoatem zonele indundabile, prin rigole, canale de ape pluviale, avem ample programe în acest sens. Printre marile proeicte de investiții care sunt în derulare, în vară se va finaliza rețeaua de canalizare, proiect finanțat prin Anghel Saligny. Și totodată vom merge la București, alături de partenrii din ADI, pentru a demara lucrările la rețele de gaze naturale. În implementare avem și iluminatul public, prin AfM. Vom moderniza DC 135 din fonduri locale, lucrarea care va fi scoasă în curând la licitație. Și tot din buget local, lucrăm la proiectul unui adăpost pentru câinii comunitari. Înainte demarăm un program pentru sterilizarea a 100 de câini”, spune Sorin Mateescu.

Este o muncă uriașă în a cosmetiza orașul Berbești. Un oraș în care timp de mai bine de 20 de ani nu s-a întâmplat nimic, pentru actuala administrație este precum o restartare. Un nou mod de a gândi dezvoltarea orașului.

Așadar cu venituri proprii de 9.431 milioane în creștere față de 8.01 milioane lei cât erau 2022 (17%) și  în creștere față de 6,4 milioane lei în 2021, Valea Oltețului nu este o zonă săracă, este o zonă care a traversat dificil tranziția economică dar fără a intra în colaps. Cele 6 localități menționate sunt în fața unei mari intersecții economice. Au în față o marjă de câțiva ani pentru a gândi o strategie unitară, post minerit. Depinde de eficiența acestor manageri de localități. Zona este una care poate fi o inimă industrială a județului în partea de vest. Depinde de lucrări de infrastructrură, de rețeaua de gaze naturale, de investitori care să înțeleagă că avem aici o populație de 22.000 de mii de locuitori, deci o resursă bună pentru piața de muncă