Valea Lotrului sau noul El Dorado al turismului românesc reflectat în cele trei localități

Este de departe una din cele mai bogate regiuni ale Vâlcii, cu trei localități care cresc financiar și ca pondere în economia județului, două fiind stațiuni, a treia urmând să fie declarată în acest an.

Din punct de vedere al veniturilor estimate pe anul trecut, Valea Lotrului a produs 5,5 milioane lei, Brezoiul fiind locomotiva zonei dar este de remarcat și saltul pe care l-a făcut Voineasa, de când domeniul schiabil funcționează impecabil, fiind administrat fără cusur de o firmă din zonă.

Valea Lotrului are ca target dublarea veniturilor asta dacă se vor concretiza mai multe proiecte pe care cele trei administrații locale le vor aplica, cert este că interesul investitorilor pentru turism a crescut în mod constant, anul 2021 fiind de departe cel mai bun an financiar.

Voineasa

Dacă până acum câțiva ani, stațiunea sindicală era cenușăreasa turismului vâlcean, azi este una aflată în topul destinațiilor sporturilor de iarnă. Efeverscența cu care se construiește în zona Obârșia Lotrului, atragerea unui investitor de calibru la Vidra precum și investițiile publice pe care primăria le implementează în zona Voineasa au produs venituri de peste 1,2 milioane lei. Venituri provenite din turism, ceea ce ne determină să spunem că aici s-a câștigat pariul cu turismul.

Proiectele imobiliare din zona Transalpina sau Obârșia Lotrului sunt din ce în ce mai multe, proiecte care odată implementate vor duce la o progresie exponențială a veniturilor pentru localitatea nord montană a Vâlcii.

”Seriozitate, responsabilitate, predictibilitate sunt lucruri de care au nevoie investitorii care vin să dezvolte aici afaceri. Și evident legalitate. Pentru că zona asta a fost multă vreme subiectul multor dispute în instanță. Am reușit să ieșim din acel labirint și să oferim sprijin total pentru cei car doresc să construiasă turism. Statul ar trebuie să se implice pentru a simplifica mult lucrurile care mai mult împiedică decât să faciliteze turismul. Se investește aici și e bine, vin mii de turiști la Voineasa și asta este bine, la Vidra în această primăvară vor începe investițiile și asta este din nou bine. Rămâne zona sindicală, unde nu avem nicio putere. Poate că domnii de la sindicate vor vedea ce se întâmplă și vor dori să participe și dumnealor la dezvoltarea turismului în Voineasa. Așteptăm ca și guvernul să înțeleagă că trebuie să ne sprijine. Vom vedea ce se aprobă pe Anghel Saligny”, spune primarul Gabriel Năstasescu.

Acesta spune că anul viitor veniturile vor fi și mai mari decât anul trecut, mai ales dacă sunt șanse de a ieși din zona pandemiei, aspect care a frânat destul de mult turismul românesc.

În prezent locurile de cazare de la Obârșie – Transalpina se apropie de 400 și în cursul anului, odată cu inaugarea unor noi structuri de cazare, aceastea vor crește. În prezent sunt insuficiente pentru miile de turiști care vin să schieze dar în următorii ani lucrurile se vor schimba.

”Sunt semne că micro-stațiunea Obârșia Lotrului va crește și este căutată și de investitori care doresc să dezvolte aici spații de retail alimentar, sperăm și o stație PECO, este un punct important pe harta turistică a Vâlcii în toate sezoanele, fie vară, fie iarnă”, susține edilul din Voineasa.

Mălaia

Este localitatea care în acest an va deveni a opta stațiune a Vâlcii, documentațiile fiind înaintate câtre guvern și se așteaptă hotărârea finală.

Cu peste 100 de locuri de cazare, cu zone spectaculoase din punct de vedere geografic, cu zeci de cascade, cu chei unice în România, cu nu mai puțin de 4 lacuri, Mălaia este în topul național al zonelor rurale frecventate de turiști. Doar în anul 2021 au fost emise aproximativ 10 certificate de urbanism pentru sctructuri de cazare, comuna Mălaia cu peste 1,8 milioane de lei, venituri estimate, este deja noua regină a turismului de pe Valea Lotrului.

”Ce înseamnă atestarea noastră ca stațiune? Înseamnă nu doar finalul unei munci de peste un an jumătate, înseamnă un nou start pentru Mălaia. Înseamnaă accederea firească într-o altă etapă, o altă ligă, a stațiunilor montane care se pretează la a face turism de excelență. Înseamnă ca în viitor Mălaia va avea trasee clare de drumeție, va apărea pe mapa națională a turismului, va avea sporturi de iarnă, va fi inclusă în programe europene care vor spori oferta turismului. Ce facem noi? Noi aducem utilități, extindem rețele de apă, punem asfalt, reabilităm drumuri, suntem receptivi la investitori, dăm o identitate acestei localități”, susține primarul Gheorghe Dinculescu.

Mălaia este o localitate care menține un ritm accelerat de creștere, lucru de altfel firesc având în vedere potențialul uriaș pe care îl deține și încă neexploatat. Mălaia poate fi un punct important rutier dacă se vor concretiza pe viitor mai multe proiecte de infrastructură care să lege localitatea de Horezu prin Vârful Romani și de Polovragi prin curmătura Oltețului.

La Petrimanu se poate dezvolta o microstațiune montană dat fiind arealul și spectaculozitate peisajului, punându-se astfel în  valoare unicitatea Cheilor Latoriței, unul diuntre cele mai frumoase canioane din România.

Și nu în ultimul rând, Mălaia deține pe teritoriul său porțiunea de 2000 de metri din șoseaua Transalpina și o foarte mare bucată din drumul ”Strategica”.

Așadar nu este o întâmplare faptul că Mălaia va deveni în 2022 a opta stațiune a Vâlcii.

Brezoi

Capitala de nord a Vâlcii. Este orașul cu o creștere uriașă a veniturilor, peste 3,5 milioane estimate pentru 2021, orașul care recent a primit titulatura de stațiune turistică de interes local.

Este cel mai bun model de cum se poate transforma un oraș care ar fi putut îngroșa seria sumbră a fostelor orașe industriale socialiste care după anii 90 au falimentat. Brezoiul era spre finele anilor 2000, lanterna roșie a economiei vâlcene. Un oraș prăfuit cu fantome ale industriei socialiste, plin de șomeri, cu o demografie în declin, cu o migrație a forței de muncă spre străinătate. Un oraș închis, ghetoizat, paralizat, fără viitor, botezat în argoul local, Twin Peaks.

Nimeni nu ar fi dat vreo speranță acestui târg uitat de la confluența Lotrului și a Oltului. Numai că minunea s-a produs, în doar 5 ani, orașul se află pe harta lumii, drept capitală culturală a României, aici se practică o formă inedită de turism. Turism montan combinat cu turism cultural, o renaștere care a resetat total esența orașului, un fenomen care a antrenat toată populația la un proiect unic, un proiect care pus orașul în calea turismului.

Orașul s-a schimbat, este unul viu, dinamic, în care tranzacțiile imobiliare au crescut, vin investiții, sectorul hotelier se extinde, este orașul evenimentelor, al taberelor, din orașul industriei a devenit orașul serviciilor, este un upgrade al societății vâlcene și mare parte se datorează colaborării dintre administrația locală și antreprenorilor, a celor care știu să producă evenimente.

”Vorbim despre noi și noi investiții, despre amenajarea râului Lotru, despre noi oportunități pentru cei care vor să își facă aici vacanțele. Brezoi devine un concept, este o stare, asta am reușit să facem și asta grație tuturor partenerilor care au contribuit la asta. Drumul este unul care ne duce acolo unde vrem și mulțumim pentru asta locuitorilor care se implică și au înțeles că este o mândrie de a locui în orașul în care anul concertează zeci de artiști din întreaga lumea și sute din România”, spune primarul Robert Schell.

Aceasta este Valea Lotrului, o zonă care în doar 10 ani s-a schimbat radical, devenind o pondere economică importantă în arhitectura economică și culturală a Vâlcii. Lucrurile sunt însă abia la început, Domeniul schiabil Transalpina este în al doilea an de funcționare normală, Mălaia abia acum își va primi titlul de stațiune turistică, Brezoiul abia în 2021 a fost atestat turistic. Deci abia s-a conturat acest brand al Văii Lotrului, dacă se menține această turnantă, Vâlcea va avea de câștigat consistent de pe urma acestor trei localități.

Liviu POPESCU