Valea Cernei și Valea Luncavățului luate cu asalt de turiști, în timpul Sărbătorilor de Paște

Comuna Vaideeni a fost gazda turiștilor care au ales Paștele în zona Horezu, tradițiile, gătitul bucatelor din carne de miel, fiind aici brandul local, al unei comune păstorești.

”Dacă se gătește undeva mielul bine, atunci, la Vaideeni este locația. Au fost turiști și în acest an,  au fost pline, au fost turiști cazați și în Horezu care este la doar 8 km distanță. Și în zilele de Paște, vreau să spun că văile Cernei și Luncavățului au fost înțesate de turiști, de oameni veniți la picnic, camping. S-a urcat și la munte cu ATV-uri dar destul de riscant, zăpada este încă destul de mare pe platou”, spune primarul Daniel Băluță.

Un adevăr este cert, la Vaideeni, tradițiile sunt foarte bine conservate iar turiștii vin în special pentru a sărbători așa cum era odinioară dar și pentru rețetele culinare unice din zonă.

Printre tradițiile de Paște, din zona Vaideeni se numără: Adevărata zi în care se roşesc ouâle, este Vinerea cea Mare, care se mai numeşte şi Vinerea cea seacă. Însâ în Vinerea ouălor nu se roşesc ouăle cele ce se destină a fi împărţite în ziua de Paşti, de sufletul răposaţilor. Aceste ouă se roșesc în Sâmbăta Paştelor, şi sunt încondeiate totdeauna de persoane curate (Teodor Bălăşel, Şez., XVII, 20).

Oul rosu cu care te-ai impãrtãsit in ziua de Pasti, îl pãstrezi peste an, si dacã in cursul anului se va sparge si va face viermi, e semn ca vei fi cu noroc. Dacã, din contra, se pãstreazã bine, e semn cã vei fi sec de noroc (Bãlãsel, Sez., XVII, 22).

Cei bãtrâni, cu deosebire mamele care au copii morti, sau fãrã de lumânare, nu pot lua nimic in gurã înainte de a împãrti de safletele rãposatilor ouã rosii cu lumânãri, care au fost aprinse in momental când s’a încunjurat biserica cu Domnul Hristos (Epitaful). Cu aceastã ocazie de obiceiu se impart ouã rosii pe care e desemnatã «poteca rãtãcitã», cãci aceastã «potecã rãtãcitã» este simbolul drumului celui rãtãcit, pe care orbecã, pe ceea lume, toti cei ce mor fãrã lumânare, ori fãrã lumina botezului (Bãlãsel, Sez., XVII, 21).

In ziua de Pasti e bine sã dai pe o apã curgãtoare gãoci de ouã rosii, cãci aceste gãoci vor merge pe ape pânã vor da in «apele Sâmbetei», si de aci apoi vor trece in apele cele de sub pãmânt, unde sunt înfipte furcile pãmântului. Iuda roade mereu la aceste furci, cu gând ca sã scufunde pãmântul, dar când vede venind pe «apele Sâmbetei» gãoci de ouã rosii, îsi aduce aminte cã a sosit Pastele crestinilor si i se taie curajul, stã din lucru si furcile in clipã cresc la loc. De asemenea cei ce mor nebotezati, fãrã lumânare si neispoveduiti si neimpãrtãsiti, au mare usurare când vãd gãoci de ouã rosii venind pe «apa Sâmbetei » (Bãlãsel, Sez., XVII, 21).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *