Vâlcenii au, din această vară, o nouă şosea care urcă la 2000 de metri altitudine – Coasta Lacurilor

O şosea de munte aşa cum ne-am dori să avem cât mai multe, o şosea fără asfalt, dar cu o mixtură atât de bine compactată, încât se poate ajunge pe platoul alpin cu orice tip de autovehicul.

Comuna Vaideeni, una din cele mai cunoscute din România, o localitate superbă, unde Oltenia de Sub Munte şi Ardealul de peste Munte au creat cea mai reuşită sinteză de România, această localitate este cuibărită la poalele Căpăţânii, pe malul a mai multor râuri repezi, care sunt zămislite, spun dacii, din toiagul lui Zalmoxe, măreţul rege dac: Cerna, Mariţa, Izvorul Rece, Luncavăţul.

Despre ultimul dintre acestea vom vorbi aici, despre drumul Luncavăţului – râul care taie mediană Vâlcea, împărţind munţii şi limitând Subcarpaţii de restul lumii. Drumul este o realizare a Romsilva.

La marginea de apus a Vaideeniului, acolo pe unde soarele se strecoară când se lasă cortina nopţii, se face un drum care dansează un tango de graţie cu Luncavăţul, râul ce-şi schimbă pe rând culoarea – de la arâmiul de jos la albastrul cerului, mai sus.

Trecând de ultima pensiune, drumul începe să urce printre fagi şi stânci, ajungând în sălbaticele strâmtori ale Luncavăţului, şi o ţine aşa până la primele pante în serpentine, căscând abisul din stânga, dând treptat muntelui măreţia lui originară. Suntem deja deasupra Vaideeniului, comună pe care o lăsăm cu tălăngile ei, de vară cuminte, ne jucăm sub cerul schimbător, care ba dă spre ploaie, ba oferă un frumos decor, arătându-ne talpa raiului, zgâriată, pe ici, pe colo, de zade.

Pentru că, până a apărea bradul, suntem în ţinutul zadelor, fragilele conifere, care se toaletează în fiecare primăvară ca nişte prinţese nemăritate, aşteptându-şi ursitul pe colţuri de stâncă, şoptind numele alesului, cântând cu lira vântului şi adăpostind pâraie cuminţi, care se zvârcolesc apoi în cascade spre Luncavăţ.

Drumul se deschide brusc, de după strâmtori, şi ajunge la un lac prea albastru, o acuarelă intensă – acesta este Balota. Lacul din poiană. Lacul cu comori. De altfel, se spune că zeci de bănuţi de aur ar fi ascunşi în vechea albie a Luncavăţului, rămasă acum de-a pururea sub apele lacului.

De aici, drumuri de munte, cocoţate pe stânci, ajung taman sus, la Tribunalul haiducilor, acolo unde se judecau boierii şi trădătorii, osândiţi la pedeapsa supremă, aruncaţi în hăul iadului, de sus, de pe stânci, pentru crima de înaltă trădare. Există aici şi Moara dracilor, unde joacă demonii tontoroiul.

Din spatele lacului se deschid două drumuri forestiere. Unul se numeşte Căpăţâna şi se împlântă în munte, iar altul este cel de care am vorbit, Drumul Coasta Lacurilor. După câteva serpentine cuminţi, trecem de fag şi intrăm în casa bradului. De acum se văd efortul şi munca Romsilva.

Un drum impecabil, un drum care rivalizează cu Transalpina sau Transfăgăraşanul, un drum care urcă în curbe largi şi în tot felul de acrobaţii, mărginind abisuri, prăpăstii lungi. Un drum care te ridică, cu fiecare bătaie a inimii, tot mai sus. Când ajungi pe aripa de deasupra, vezi, cu emoţie şi teamă, drumul pe care ai urcat, Este, treaptă cu treaptă, drumul care te duce sus, în Împărăţia Munţilor,

Şi, la un moment dat, cortina brazilor se dă la o parte şi uriaşul platou al golului alpin se deschide. Precum oceanul de la cota 2000. Un ocean cu insule de peste 2100 de metri. Pănă sus, la Nedeea.

Te opreşti parcă dintr-un vis, ultimele acvile zboară mirate la apariţia ta şi te opreşti la refugiul montan, dotat cu sobă şi paturi. Aici e o hartă detaliată a tot ceea ce poţi cuprinde pe toată marea de verde de la 2000 de metri.

Acesta este drumul realizat de Romsilva. Fără asfalt, dar atât de bine realizat, încât nimic nu strică farmecul naturii. Este primul drum al Romsilva care urcă pe platou. Mai sunt în proiect şi altele, dar această şosea montană va aşteaptă aici, la Vaideeni, să călătoriţi în lumea regală a Căpăţânilor.

Liviu POPESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *