Vâlcea, judeţul cu cel mare potenţial turistic din România

Vâlcea este, de departe, judeţul cu cel mai mare potenţial turistic din România. Am să repet asta la nesfârşit, nu doar pentru noi, cei care ştim asta, ci, poate, pentru cei care trebuie să audă asta şi să gândească mai mult decât o poate face aici ziarul nostru.

Aşadar, Vâlcea deţine nu mai puţin de 550 de obiective de patrimoniu de primă categorie, dar, în total, patrimoniul acestui judeţ se ridică la peste 700 de elemente. Şi acum să detaliem pentru cei care au deschis mai târziu paginile acestei reviste…

Vâlcea are patru zone cu potenţial turistic unic în România – Ţara Lotrului, Ţara Loviştei şi Depresiunea Horezu, pe partea montană, şi bazinul Drăgăşani, ca turism viticol.  Vorbim, astfel, de trei destinaţii de excelenţă, areale unice în malaia4România.

Ţara Lotrului, care lipeşte Valea Oltului, la Brezoi, de Transalpina, la vest, este un culoar care cuprinde Munţii Lotrului, partea Căpăţânilor, Transalpina Ski Resort, Mălaia, Voineasa, Ciungetul, Latoriţa. Un complex natural care deţine cele mai frumoase chei montane (Latoriţei), cascade (pe cea mai înaltă şi pe cea mai frumoasă), lacurile Mălaia, Brădişor, Petrimanu, Galbenu, Vidra, Jidoaia. Aici avem Strategica, drum la peste 2000 de metri, Transalpina, la 2.100 de metri, o pârtie de schi ultramodernă, staţiunea în devenire Obârşia Lotrului, Mălaia – localitatea cu un potenţial uriaş pe toate palierele turistice, oraşul Brezoi – care în ultimii ani galopează spre identitatea de odinioară, a târgului eclectic, situat la frontieră…

 Ţara Loviştei, pumnul cu cele cinci localităţi, cu drumul cruciaţilor, drumul mătăsii, drumul nefast al lui Robert de Anjou, Valea Aurului pe Băiaşu, Ţara lui Tihomir Basarab, depresiunea montană strânsă în chingile ultimelor creste ale Făgăraşilor. Loviştea transhumanţei, a moşnenilor aprigi, a cetăţilor tracice, a fortificaţiilor romane, a bisericilor, a Cruci Lovistea2saşilor de la Câineni, a muntelui sfânt al dacilor – Cozia. Ţara Oltului de dinainte de defileu.

Sau Depresiunea Horezu, numită, pe drept cuvânt, Tirolul românesc, loc de biserici, de munte, de mari domnitori, de mari episcopate, Depresiunea râurilor de munte, a cheilor, peşterilor minune,  a izvoarelor minerale, a satelor românilor care au preţuit lemnul şi bunul gust, Depresiunea unde avem frumoasa Slătioara, imberbul Vaideeni, regalul Costeşti, liniştitul Tomşani, dârzul Bărbăteşti, sobrietatea Pietrarilor, aristocraţia Oteşanilor, eleganţa Cernişoarei…

Vâlcea deţine peste 60 de castele mici boiereşti, de sus, de la Horezu până jos, la Voiceşti – Urşieni, Pârâieni, Pleşoieni, Brătieni, Greceni, Măldăreşti, Zătreni, Boiceşti, Lahovary, Săltea, Săndulescu, Stătescu, Ştefănescu, Măciuceanu, Drăghicescu, Duca, Oteteliş, Negrea, Bălceşti etc.. Mici palate aristocrate, o istorie impecabilă a acestei mici Valahii.

cheile BistriţeiIar dacă adăugăm şi zecile de mănăstiri – Cornet, Turnu, Cozia, Stânişoara, Ostrov, Berislăveşti, Frăsinei, Troianu, Fedeleşoiu, Govora, Surpatele, Dintr-un Lemn, Bradu, Jgheaburi, Peri, Pahomie, Iezer, Pătrunsa, Arnota, Bistriţa, Hurezi, Vârful Romani, Dobruşa, Mamu, Morunglavu  etc. …

Vâlcea deţine şase staţiuni cu atestare publică  – Olăneşti, Călimăneşti, Ocnele Mari, Govora, Voineasa şi Horezu, dar şi microstaţiuni în devenire – Vidra, Obârşia Lotrului, Vârful Romani, Ursu Ursuleţul, precum şi localităţi care sunt pregătite pentru această titulatură – Brezoi, Mălaia, Costeşti, Vaideeni.

Vâlcea are 30 de comune declarate arii cu potenţial turistic, adică aproape jumătate din cele 78 de localităţi rurale, iar Buneşti, Mihăeşti, Costeşti, Muereasca, Tomşani, Pietrari se află pe o falie balneară, deţinând importante izvoare sulfuroase, iodurate, sărate.

Vâlcea posedă cel mai mare zăcământ de sare dintre judeţele României, zăcământ cu potenţial turistic prin crearea unor ample complexuri la Ocnele Mari, Ocniţa şi Râmnicu Vâlcea.

conacul n balcescuŞi, tot aici, întâlnim cel mai bine conservate sate medievale din Valahia – Odăile şi Firijba.

În Vâlcea a existat cel mai mare oraş din perioada romană, Buridava, oraş port cu peste 10.000 de locuitori, avem cea mai mare reţea de fortificaţii romane din Dacia, Limes Alutan, primele oseminte ale hominoizilor din Europa – Bugiuleşti, 70 de peşteri, din care unele monumente ale naturii, trovanţii – pietre sculptate, scoase din pântecul pământului, 9 lacuri pe râul Olt, care au creat vegetaţie şi faună deltaică, avem cel mai mare defileu de pe râurile din România, defileul Oltului, suntem judeţul care a produs lumii un stil de arhitectură – brâncovenescul. Suntem judeţul care are compoziţia a trei regiuni – Muntenia, Ardealul şi Oltenia…

Avem ultima linie de mocăniţă din sudul României, trei centre de ceramică, biserici rupestre, flori carnivore, două mocanitaparcuri naţionale, arii protejate etc..

Dacă cineva ar reuşi vreodată să pună tot acest puzzle cap la cap, ar putea genera cea mai importantă dimensiune economică a acestui judeţ. Turismul este fundamentul care ar duce Vâlcea în top 5 România la nivel de PIB:  turism balnear, turism montan, turism de patrimoniu, turism viticol etc.. Pentru asta trebuie doar viziune şi perspectivă, o privire globală şi construirea unui întreg, având toate cărămizile pentru a ridica un palat. Cine să aibă toate acestea oare?

Mihai IONESCU

 Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link www.ramnicuvalceaweek.ro către pagina acestui articol.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *