Vâlcea în topul județelor în care orășenii fug de oraș

In primele 9 luni ale anului 2021, oficial, peste 320.000 de români și-au schimbat buletinul de oraș pentru unul de tara.

In realitate, însă, numarul locuitorilor din mediul rural ar putea fi aproape dublu, foarte multi neprocedand la schimbare actelor de identitate, având încă domiciliul oficial în orașe.

Ilfovul este județul care ocupa prima poziție în top, urmat de Cluj, Brașov, Sibiu, Prahova, Vâlcea, Suceava, Neamț, Dâmbovița, Arges, Vrancea și Bacău.

Există și un fenomen invers, unde fluxul celor care părăsesc ruralul pentru urban este mai mare iar aici județele de top sunt Teleorman, Vaslui, Ialomița, Călărași, Dolj, Galați etc.

Din analiza parțială a datelor se remarcă o întărire a județele montane și submontane, pe rural și o scăderea a satului în județele de câmpie. Astfel arcul carpatic pe ambele părți se redimensionează,  dar în sensul bun al.cuvantului, primind o infuzie mare de orășeni.

Cine sunt orașenii care se muta la țară?

In urma cu 20 de ani era o migrație spre sat, pe tipologia reîntoarcerii,  din cauze de natură materială. Tranziția cu efectele ei sociale, restructurări, șomaj, a retrimis înapoi în sat o populație care fuseseră oricumm dezrădăcinată forțat în anii 80. Viața de la tara devenind la finele anilor 90, o opțiune economică, neconsideand ca fiind una costisitoare decât traiul la bloc. Unde întreținerea și alimentația însemnau resurse financiare insuficiente

Însă, in ultimii zece ani, migrația spre sat are alte motive. Și cu totul alte cauze, total opuse, sărăciei cauzata de tranziție  Avem o primă categorie a pensionarilor urbani, cei care aleg, după activitatea în munca, să-și trăiască restul vieții în zone de confort medical, terapeutic, fie intorcandu-se in satul natal, fie cumpărând o proprietate în zonele subcarpatice sau de munte, pentru aer, liniște și implicit sănătate. Abundă comunele de bucureșteni, clujeni, ieșeni, foști medici, magistrați, funcționari sau antreprenori pensionari care au început să schimbe compozitul satului românesc. O mica parte din ei s-au lansat chiar în activități de turism.

Iar din ce in ce mai multi sunt familiile din clasa mijlocie, cu venituri decente care se muta cu precădere în comunele aflate în inelul metropolitan al municipiilor mari. Ilfovul, Clujul, Iașiul sunt exemple de comune dormitor satelit al marilor orașe. Toate comunele metropolitane sunt căutate de familii de corporatiști, funcționărime, aflate în zona 30-40 de ani.

Pandemia a accelerat însă acest fenomen, odată cu telemunca iar județele submontane au câștigat la acest capitol, comunele care chiar daca nu fac parte din inelul metropolitan dar sunt dispuse în zone geografice plăcute, câștigă teren. Fenomen în Vâlcea, Arges, Dâmbovița, Prahova și se continuă arcul subcarpatic până la Suceava. Foarte multe familii de orășeni aleg sa se mute în comune aflate chiar și până la 50 de km de municipii reședință, dar cu utilități și aflate în zone montane sau Subcarpatice.

Toată această migrație care creste anual intra deja în analiza investitorilor și a analiștilor economici pentru că se modifică treptat paradigma cu totul a intereselor pe sistemul servicii.

Migratia de la sat spre oraș există și ea este asumată de generația new entry, a tinerilor în căutare de job și ea este similară cu migrația tinerilor dinspre orașe sărace spre orașe bogate

In concluzie, orașele vor întineri, vor beneficia de infuzie de populație tânără, satele însă de o populație de generația 2 și 3.  Dar generația vârstnică va fi cu totul alta decât cea care este acum in sat. Este pensionarul de oraș care se muta la Slătioara, după o viață de muncă și apartament in Drumul Taberei.