Opt delte în judeţul Vâlcea

Județul Vâlcea este traversat de la nord la sud de râul Olt care, începând cu anii 70, a fost supus celui mai amplu program hidrotehnic, fiind astăzi singurul din România despre care se poate spune că este complet regularizat. Această regularizare benefică, de altfel, din punct de vedere economic și agricol – stopându-se fenomenul inundațiilor permanente vara și primăvara – a creat în ultimii 45 de ani, în zona Oltului mijlociu, nu mai puțin de 8 ecosisteme deltaice care ar putea deveni în viitor un obiectiv turistic.

Regularizarea Oltului a însemnat o serie de construcții hidroenergetice, cele mai mai multe dintre acestea regăsindu-se pe teritoriul județului Vâlcea. De la sud la nord sunt 13 hidrocentrale — Drăgășani, Zăvideni, Ionești, Băbeni, Govora, Râureni, Râmnicu Vâlcea, Dăești, Călimănești, Turnu, Gura Lotrului, Cornetu și Robești, la care se adăugă cele din bazinul Lotrului și conferă județului titlul de capitală a hidroenergiei din România.

Acestea construcții hidrotehnice au produs și ample mutații atât în ceea ce privește relieful cât și în cazul faunei și a vegetației bazinului hidrografic. Oltul, un râu de munte, cu particularitățile specifice unei ape curgătoare, a devenit în urma acestei sistematizări o rețea de lacuri legate între ele prin cascade.

“Oltul nu mai curge, Oltul este acum o serie de lacuri imense care a schimbat în 40 de ani tot ce înseamnă vegetație, faună piscicolă, pentru că peștii de apă curgătoare sunt o specie, pe când cei care trăiesc în lacuri sunt cu totul altă specie”, a declarat biologul prof. dr. Gheorghe Ploaie.

Ce s-a întâmplat de fapt? Scăzând viteza de curgere a apei și creându-se aceste baraje artificiale, automat  aluviunileau avut alt timp de depunere și o cantitate s-a sedimentat într-un timp scurt. Malurile care erau specifice unei ape curgătoare au devenit maluri de iazuri sau lacuri, permițând să apară o cu totul altă vegetație — trestie, salcie, papură, nuferi etc. La coada lacurilor din Oltul mijlociu, depunerile de aluviuni au creat pseudogrinduri, ieșind la suprafața apei.

“La acestea se adaugă și faptul că de la Călimănești spre Drăgășani clima este una blândă, fapt care a dus la transformarea lacurilor Dăești, Râmnic, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zăvideni și Drăgășani în forme deltaice. Avem parte așadar de opt delte în miniatură. Pentru că schimbarea vegetației de pe maluri sau de la marginea lacurilor și apariția acestor grinduri, evident că a adus cu sine o populație masivă de păsări, de la egrete, rațe, gâște, scufundaci, nagâți etc și, începând de toamna târziu, lebede care iernează aici. În Vâlcea, în toate cele opt delte, avem a doua populație de lebede după cea din Delta Dunării. Pentru locuitorii din Râmnic sau din Drăgășani, prezența lebedelor, din luna noiembrie, pe lacuri, este deja o obișnuință”, spune prof. dr. Ploaie.

Fauna piscicolă s-a schimat, peștii prădători specifici râurilor curgătoare au dispărut complet. Ruperea firului apei, apariția acestor cascade a stopat migrația, iar peștii care s-au adaptat au fost cei specifici lacurilor. Un pește care era cunoscut pe râul Olt, până în anii 70, păstrăvul, a dispărut complet, din zona montană, unde chiar dacă lacurile nu prezintă forme deltaice, sunt în esență lacuri.

Prezența unor sălcii sau a plutelor în mijlocul apelor deja este o obișnuință. Grindurile au devenit insule, între timp. În Râmnicu Vâlcea sunt nu mai puțin de trei astfel de ecosisteme, unde predomină castorii sau vidrele, locuri alese de altfel de pescarii amatori pentru a-și umple timpul.

În restul lacurilor deltaice din bazinul mijociu, până la Drăgășani, fauna specifică malurilor inundabile cuprinde specii ca mistreți, vulpi și alte rozătoare tipice celor din Delta Dunării.

“Inclusiv vegetația și fauna acvatică este specifică Deltei Dunării, avem nuferi, avem acei plauri plutitori unde multe păsări își fac cuiburi, scoicile și algele sunt tipice celor pe care le regăsești la Mila 23 sau la Maliuc”, subliniază profesorul Ploaie.

Ecosistemul deltaic cuprinde și gurile de vărsare ale afluenților râului Olt. Astfel, dacă un râu de munte se varsă în Olt, în zona lacurilor, în amonte de hidrocentrală, confluența are un aspect, după cum spune Ploaie, specific zonei Sulina sau Sfântul Gheorghe.

“Nu mai există diferența de cotă, Oltul fiind lac cu un debit mai mare, înaintează pe cursul afluentului, zona de vărsare este una întinsă, plină de stufăriș, sălcii, cu multe insule și evident un ecosistem delatic. Se vede în cazul râului Olănești”, conchide biologul Gheorghe Ploaie.

Cele opt delte apărute în acești 40 de ani și care au schimbat complet arealul Oltului ar putea deveni obiectiv turistic. Numai că autoritățile vâlcene nu știu care ar fi pașii de urmat pentru ca aceste ecosisteme să aibă un alt statut, susține biologul.

“Am vorbit cu primari, cu prefecți și deși se vrea, nu se știe cum. O premisă a apărut o dată cu declararea zonei Văcărești deltă urbană. Asta ne-ar putea ajuta mult. Fauna și vegetația de la Văcărești nu diferă de cea existentă în Deltele Vâlcii. Trebuie văzut care au fost pașii urmați în cazul Văcărești și poate că județul nostru ar deveni la un moment dat un județ al deltelor”, mai spune profesorul Ploaie.

Până când se va întâmpla acest lucru, vâlcenii așteaptă sosirea lebedelor, urmăresc stolurile de egrete sau se laudă cu “monștrii prinși în lacurile deltelor Oltlui”. Pentru că somnul care trăiește în râul Olt atinge deja dimensiunile celui de la Gorgova, Maliuc sau Crișan.

Liviu POPESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *