Vâlcea de Mijloc (Șirineasa, Popești, Oteșani, Cernișoara, Roești, Tetoiu, Roșiile, Copăceni) are o creștere de 6,2% în 2022 față de 2021

Am definit zona de mijloc a Vâlcii, zona cuprinsă imediat sub paralela 45, pe văile Luncavățului, cursul superior al Cernei, și a Sasei, zona delimitată de orașul Băbeni și Depresiunea Horezu, imediat în Subcarpați, un pol de 8 comune, majoritatea foste cooperativizate, cu 2 excepții, unele foste miniere, care acum, din păcate, nu se numără printre localitățile bogate dar care se află în identificarea unei axe economice pe care să își găsească cadența economică.

Vâlcea de Mijloc este cea mai mare concentrare de localități care până în anii 90 depindeau foarte mult de platforma industrială a Râmnicului, fiindcă majoritatea localităților însemna o zonă colectivizată, cu tineri trimiși la ”fabrici”, lăsați fără pământ. Oltchim, CET, Miniera, Uzinele Mecanice din Vâlcea și Băbeni, industria lemnului avea resursa umană din aceste localități.

După 1990, odată cu declinul industriei de stat vâlcene a început și declinul acestei zone care, deși sunt 8 comune, a totalizat în 2021, venituri proprii de 2,5 milioane de lei. Să vedem cum au evoluat lucrurile în 2022.

Ce viitor au, care sunt veniturilor lor proprii, care este populația, cum gândesc primarii acestor comune șansele de viitor…

Șirinesa

Cu venituri proprii de 250 mii lei (111 lei per capita), la o populație de 2.300 de locuitori, localitatea aflată aproape de vărsarea râului Luncavăț, este în siajul economic al Băbeniului, oraș cu care se învecinează.

De altfel la Băbeni lucrează în mare parte forța de muncă activă.

Șirineasa este localizată aproximativ în centrul Vâlcii, are o mică ecomomie în zona retailului, a micilor servicii, primarul Ion Bebe Streinu, susținând că este loc pentru alte afaceri care să creeze chiar o mică industrie.

”Ne aflăm pe cel mai tranzitat drum județean din Vâlcea, o zonă relativ apropiată chiar de Râmnic și de Drăgășani, pe un culoar care leagă municipiul de zona de sud și de sud vest a Vâlcii. Avem o rețea de utilități destul de bine extinsă, avem noi proiecte pentru drumuri și un potențial economic care nu e valorificat. Sunt discuții cu potențiali investitori, au fost recent achiziționate și activele de aici ale fostului Oltchim. Interesul meu este de a aduce aici investitori sau de a fi deschiși pentru orice parteneriat care să aducă venituri suplimentare la buget și locuri de muncă”, susține Streinu.

Comuna deține pe teritoriu un parc fotovoltaic, administrația urmează să amenajeze stații de încărcatre, lucrează la proiecte pe energia verde. Însă are și două probleme cu care se confruntă. Centrul cultural din comună, un proiect, pentru care primăria are promisiunea că în acest an va fi deblocată situația.  Există o creștere financiară în bugetul comunei față de anii precedenți dar edilul spune că nu e mulțumit și că trebuie ca în următorii ani, localitatea să atingă acel prag care să îi permită resurse mai mari pentru cofinanțarea de proiecte. Primarul din Șirineasa a demarat  în anul 2022 o serie de noi investiții menite a dezvolta această localitate aflată pe Valea Luncavățului. Printre proiectele pe care le-a avut ca prioritate Bebe Streinu s-a numărat modernizarea  drumurilor, modernizarea trotuarelor și atragere de investitori privați în comuna.

De asemenea, un alt proiect foarte important pentru comunitate a fost reabilitarea dispensarului medical, la interior. Dispensarul medical a fost reabilitat cu fonduri proprii, de la bugetul local, doar pe exterior, iar acum se așteaptă finanțare pentru a putea să demara execuția reabilității la interior. Iar în acest an 10 milioane de lei vor fi investiti în reabilitarea de drumuri.

”Vom investi în aceste stații de încărcare, în microbuze electrice. Vom reabilita corpul B al școlii gimnaziale, mă refer la o reabilitare din punct de vedere energetic. Și nu în ultimul rând căutăm zona în care să putem amenaja un parc fotovoltaic, al primăriei.

Popești

Cu aproape 3000 de locuitori, localitatea se apropie de 400 mii lei venituri proprii (130 lei per capita), sumă de care edilul Aurora Măgura nu este mulțumitășispune  există  resurse  pentru  mai  mult.

”Sunt bani puțini și asta pentru că nu avem mari investitori în zonă. Noi de trei ani, am pus activele și terenurile pe care le deținem la bătaie, încercând să atragem oameni de afaceri, oameni care să dezvolte aici orice însemană producție sau servicii. Trebuie să stopăm hemoragia de populație și să îi stimulăm pe tineri să revină în țară. Vreau să spun că am în ultimii ani am reușit să punem la punct infrastructura de utilități rețeaua de apă și anul acesta finalizăm și canalizarea. Am refăcut școlile, unitatea medicală, căminul cultural și avem proiect depus pentru drumuri, pe care în acest an îl vom implementa.  Cu asta pot spune că vom avea o comună pusă la punct la capitolul infrastructură. Sunt optimistă și sunt convinsă că la un moment dat vom avea și zonă economică, mai ales că în atenția Consiliului Județean se află și un vechi drum industrial, abandonat care ne leagă direct cu zona Berbești, e vorba de Drumul Oaselor”, susține Măgura.

Edilul spune că au fost aprobate mai multe proiecte prin PNRR (reabilitare energetică la căminul cultural și la sediul  primăriei, dotare școli cu table inteligente, mobilier),  iluminat public prin AfM. Prin GAL se va realiza un parc în zona căminului cultural. Măgura menționează că localitatea este una atractivă pentru orășenii care doresc să se mute aici.

Printre lucrările care se vor mai face în acest an, se poate menționa curentul dus în punctul turistic La fântânile reci

Aurora Măgura consideră că localitatea se pretează și la capitolul agro-turistic, aici existând un cătun, ridicat în mijloc e pădure, legendele despre el fiind cunoscute la nivel național, Firijba fiind o frumoasă așezare în zona subcarpatică, datând se pare de prin secolele XIV-XIV, zonă unde calitatea aerului se simte în longevitatea celor care locuiesc aici.

Oteșani

Cu 2.500 de locuitori, comuna Oteșani realizează venituri proprii de 220 mii lei (90 lei per capita), sume pe care edilul Mircea Oprișor le comsideră insuficiente pentru a putea face investiții proprii fără sprijin județean sau național, cel puțin pe parte de cofinanțare.

Sume care sunt departe de potențialul uriaș pe care îl are această frumoasă localitate.

”Comuna a fost una minieră până în anii 90 și necolectivizată. Așadar a avut un nivel economic ridicat în acele vremuri. Odată însă cu finalul industriei miniere, a început și un declin demografic. Oamenii țin la proprietate dar vorbim de o populație îmbătrânită care nu a reușit de multe ori să se adapteze la noile condiții de piață. Asta deși potențialul pe parte de pomicultură, zootehnie este unul uriaș. Depindem foarte multe de Depresiunea Horezu și suntem în siajul economic al acestei regiuni. Suntem în căutare de investitori care să vină aici și, recunosc, am purtat discuții care sperăm să se concretizeze, pe partea de zootehnie și industria conexă acesteia”, spune primarul din Oteșani.

Acesta spune ca prin PNI urmează în acest an să facă branșamentele la apă și la rețeaua de canalizare. Si tot în 2023 prin fonduri europene atrase prin PNRR se vor face lucrări de eficientizare energetică a  primăriei, căminul cultural. Se vor amenaja 2 locuri de joacă, unul la școală si altul la căminul cultural Cârstănești.

Un punct important, comuna se află într-o zonă deosebită și deține conace de patrimoniu, un pârâu care scoate din adâncuri trovanți și toate acestea combinate cu strategie unitară pot scoate Oteșaniul pe un drum economic care să aducă într-un final și beneficii.

Cernișoara

Cu venituri de aproximativ 350 mii lei și o populație în de 3.300 de locuitori, fostă comună minieră, Cernișoara se află, din păcate, abia la început de modernizare, pentru că, în localitate nu a existat zeci de ani, nicio investiție de anvergură.

”Este un adevăr, am preluat aproape de la zero, în ceea ce privește nivelul de infrastructură al comunei, de la utilități până la asfalt. Sincer, majoritatea drumurilor erau cu probleme, suntem campioni la alunecări de teren, o populație îmbătrânită. De aceea am ales să mă implic acum un an jumătate în viața comunei. Și a trebuit să pornim motoarele, pentru că dacă nu ai nimic, nu vine nimeni aici. Am lucrat în mulținaționale și știu ce înseamnă interesul pentru investiții. Asta căutăm dar mai întâi trebuie să închidem sau să soluționăm toate problemele. Să deschidem rutier comuna spre Horezu, spre Stroești, spre Roești. Am discutat cu Consiliul Județean, ne-au ajutat și ne-au promis sprijin în continuare. Am stimulat aici inițiativa privată în agricultură, căutăm să îi aducem pe cei de la Apele Române să se apuce după atâția ani de promisiuni de amenajarea albiei Cernișoarei, pentru că este dezastru aici. Am pornit investițiile în școli, și aici am avut parte de ONG-uri, de sprininul Allianz Țiriac și putem să ne lăudăm cu cele mai moderne și verzi unități de învățământ”, susține primarul Dumitru Ciorîcă

Localitatea are un iluminat public modern iar printre lucrările așteptate de primarul Ciorîcă se numără reabilitarea căminului cultural  și a primăriei, ambele prin CNI. Urmează să foe dotate  laboratoarele de școală cu mobilier și logistică.  Primarul caută soluții pentru a a transforma două școli comasate una (cea de la Groși) în cămin cultural și cea de a doua în cămin de bătrâni.

Comuna are de departe cel mai mare potențial din zonă dar nu a funcționat niciodată o strategie de dezvoltare în epoca postminerit, să sperăm că tânărul primar îi va da de capăt.  Este o provocare pentru Ciorîcă și are entuziasmul începătorului.

Atragerea de investitori privați în zonă rămâne o prioritate pentru primarul din Cernișoara iar pentru asta, acesta este dispus să îi educe și să îi învețe pe localnici să facă afaceri cu resursele pe care le au, mai ales că această comună nu a fost colectivizată. În discuție de află chiar pornirea a două făbricuțe.

Roești

Cu 2.200 de locuitori, comuna Roești are venituri proprii de aproape 600 mii de lei (270 lei per capita) venituri care, spune primarul Gheorghe Drăghici  vor crește odată cu finalizarea Depozitului Ecologic, un proiect amplul, din fonduri europene care se află în faza execuție dar și odată cu introducerea rețelei de gaze naturale.

Pe lângă această mare investiție care se va realiza pe teritoriul comunei Roești, primarul Drăghici își propune ca în anul în curs, să finalizeze proiectele pe care le-a depus la Ministerul Dezvoltării dar și să demareze lucrările la rețeaua de gaze naturale

”Ne dorim să finalizăm racordarea la gaze, pe distanța de 32 de kilometri, din care 8 km sunt deja cu rețea, în urma acestei investiții beneficiind 1078 de gospodării. De asemenea, mai avem asfaltarea unor drumuri și extinderea canalizării”, a adăugat edilul.

Prin PNRR a fost aprobată digitalizarea instituției, drone și camere video.

Copăceni

Comună fostă minieră reușește să adune venituri proprii undeva la 400 mii lei (160 per capita) și are o populație de aproximativ 2.500 de locuitori, așezată pe cursul superior al Cernei, în vecinătatea Depresiunii Horezu.

Localitatea cunoaște un reviriment economic timid în pomicultură dar și în zootehnie, edilul Tirionel Tâmplărescu afirmând că este loc și de mai bine dar pentru asta este nevoie de investiții. Mai ales în utilități.

În acest sens autoritățile au făcut rapid un studiu de fezabilitate și, implicit, documentația necesară pentru 16 kilometri de rețea de canalizare, proiect care a fost depus încă din 2020. Totodată, s-a depus la Administrația Fondului pentru Mediu un alt proiect pentru eficientizarea energetică a imobilului școlii gimnaziale. Acesta presupune anveloparea școlii, panouri fotovoltaice , central electrică etc.

Primarul comunei Copăceni, Tironel Tâmplărescu, a declarat că are ca prioritate trei importante obiective: canalizarea dar și continuarea reabilitării drumurilor.

Prin PNRR se vor monta  2 statii de încărcare si reabilitarea moderată a primăriei iar prin GAL camere de  supraveghere video.

Roșiile

Cu 2.300 de locuitori, comuna Roșiile se apropie de venituri proprii de 300 mii lei (120 lei per capita), bani care, spune edilul Dumitru Constantin nu sunt suficienți pentru investiții proprii și de aceea este nevoie ca guvernul să sprijine clar proiectele ample de infrastructură.

Comuna este una care a identificat agricultura drept un potențial vector economic (cultura cătinei) dar în același timp există și mici agenți economici care au îndrăznit să investească în servicii.

Singura soluție pentru a mări bugetul de venituri este  atragerea de investitori în localitate. Aceasta fiind sigura șansă de a oferi o perspectivă pentru locuitorii din zonă.

Sala de sport este în licitație și urmează căminul cultural din Roșiile care să intre în proces de reabilitare.

Astfel administrația locală încearcă să dea o direcţie acestui tărâm care leagă în trepte mijlocul de Vâlcea cu sudul judeţului, are de luptat cu îmbătrânirea populaţiei dar este fericit că au început să se întoarcă acasă fii satului. „Sunt câţiva tineri care au început o afacere cu cătina, unii cu ferme, alţii au deschis chiar şi baruri frumoase, mici spălătorii, afaceri de familie”, conchide edilul din Roșiile

Tetoiu

Deși geografic, comuna este situată mai degrabă în bazinul Bălceștiului, în sud-vest, prin legăturile pe care le are, aici pe valea Sasei, am preferat să o includem în categoria localităților din centrul județului.

Localitatea reușește să strângă din venituri proprii undeva la 300 mii lei (130 lei per capita), având o pupulație de 2.300 de locuitori, venituri pe care primarul Viorel Herăscu spune că ar putea fi mult mai mari dacă s-ar reuși atragerea în zonă a unor investitori privați dar și dacă rețeaua de gaze ar fi implementată.

”Este foarte important să finalizăm etapa 1 cu utilitățile apă și canalizare, apoi să trecem la etapa ulterioară, a drumurilor complet reabilitate și nu în ultimul rând rețeaua de gaze. Vedem ce impact are pentru orice tip de investiție, mai ales în zona de producție, existența gazelor naturale. Noi suntem aici o echipă care dorește să sporim veniturile bugetare, să convingem investitorii, chiar și cei care sunt să-și extindă afacerile, să valorificăm aici tot ce înseamnă potențial. Chiar și la cel turistic ne-am gândit, avem o serie de clădiri istorice, vechi conace boierești, avem siturile paleontologice. Dacă reușim să legăm toate acestea vom avea o cu totul altă orientare economică pentru Tetoiu”, susține primarul Herăscu.

Primarul Viorel Herăscu anunță un prim succes în munca de reglementare a situației terenurilor și a proprietăților din Tetoiu, prin semnarea contractului privind cadastrarea sistematică a alte 5 sectoare.

”Un lucru care ar fi trebuit realizat de mult, în acești 30 de ani. Anul trecut am primit primele 500 de cărți funciare care au fost transmise proprietarilor. Lucrările de cadastru merg bine, mai avem  sectoare  în lucru. Primăria Tetoiu a obținut finanțare prin programul Anghel Saligny de la Ministerul Dezvoltării pentru a branșamentele și racordurile populației din Tetoiu la rețele de apă și canal. Iar pe lângă acest proiect, primăria a mai obținut finanțare și pentru asfaltarea unor drumuri comunale interioare. Valoarea proiectului este de 4.871.952 lei, bani cu care primarul Herăscu va putea demara asfaltarea drumurilor”, precizează Herăascu.