Vâlcea de Mijloc (Șirineasa, Popești, Oteșani, Cernișoara, Roești, Copăceni, Roșiile și Tetoiu) a coborât față de anul trecut la 10,152 milioane lei venituri

Am definit zona de mijloc a Vâlcii, zona cuprinsă imediat sub paralela 45, pe văile Luncavățului, cursul superior al Cernei, și a Sasei, zona delimitată de orașul Băbeni și Depresiunea Horezu, imediat în Subcarpați, un pol de 8 comune, majoritatea foste cooperativizate, cu 2 excepții, unele foste miniere, care acum, din păcate, nu se numără printre localitățile bogate dar care se află în identificarea unei axe economice pe care să își găsească cadența economică.

Vâlcea de Mijloc este cea mai mare concentrare de localități care până în anii 90 depindeau foarte mult de platforma industrială a Râmnicului, fiindcă majoritatea localităților însemna o zonă colectivizată, cu tineri trimiși la ”fabrici”, lăsați fără pământ. Oltchim, CET, Miniera, Uzinele Mecanice din Vâlcea și Băbeni, industria lemnului avea resursa umană din aceste localități. De aici făceaua navete cu celebrele CIPA, sute de angajați spre platforma industrială a Râmnicului.

Ce viitor au, care sunt veniturilor lor proprii, care este populația, cum gândesc primarii acestor comune șansele de viitor…

 

Șirinesa, arată ca un mic oraș, pe Valea Luncavățului

Cu venituri proprii de 1,077 milioane lei,  la o populație de 2.300 de locuitori, localitatea aflată aproape de vărsarea râului Luncavăț, este în siajul economic al Băbeniului, oraș cu care se învecinează.

 

Șirineasa este localizată aproximativ în centrul Vâlcii, are o mică economie în zona retailului, a micilor servicii, primarul Ion Bebe Streinu, susținând că este loc pentru alte afaceri care să creeze chiar o mică industrie, mai ales odată cu finanțarea anunțată pentru rețeaua de gaze naturale.

”Vorbim de ADI-ul cu Pesceana, Scundu și Glăvile, un proiect foarte amplu și care va schimba complet economia acestei zone.  Ne vom apuca de iluminat, etapa a II-a, de-a lungul drumurilor comunale. La trotuare, am asfaltat și ultima porțiune până la granița cu Băbeniul, pe drumul județean. Și lucrăm la două proiecte de locuri de joacă în Ciorăști și Șirineasa. Nu vor exista probleme la sistemul de apă, în acest an, avem puțuri noi forate, rezervoare, stații”, spune primarul Ion Bebe Streinu.

Rezultatele? Se văd, sunt peste zece noi case în construcție, se întorc acasă localnici plecați la muncă în străinătate, sunt bucureșteni interesați de case devânzare.

Șinineasa crește economic, crește ca nivel de trai, majoritatea locuitorilor lucrează la Băbeni, la Râmnicu Vâlcea sau în construcții. Există o demografie care crește simțitor iar pentru anul 2026, Streinu așteaptă finanțarea pentru rețeaua de gaze, proiect derulat prin ADI cu înca trei comune vecine.

 

Popești,  

Cu aproape 3000 de locuitori, localitatea se apropie de 1,5 milioane lei venituri proprii,   sumă de care edilul Aurora Măgura nu este mulțumită și spune  există  resurse  pentru  mai  mult.

”Sunt sume consistente dar ne mari investitori în zonă. Noi de trei ani, am pus activele și terenurile pe care le deținem la bătaie, încercând să atragem oameni de afaceri, oameni care să dezvolte aici orice înseamnă producție sau servicii. Trebuie să stopăm hemoragia de populație și să îi stimulăm pe tineri să revină în țară. Vreau să spun că am în ultimii ani am reușit să punem la punct infrastructura de utilități rețeaua de apă și anul acesta finalizăm și drumurile pe AFIR.  Am refăcut școlile, unitatea medicală, căminul cultural. În acest an, vom avea un Cămin de Bătrâni.   Cu asta pot spune că vom avea o comună pusă la punct la capitolul infrastructură. Sunt optimistă și sunt convinsă că la un moment dat vom avea și zonă economică, mai ales că în atenția Consiliului Județean se află și un vechi drum industrial, abandonat care ne leagă direct cu zona Berbești, e vorba de Drumul Oaselor”, susține Măgura.

Aurora Măgura, edilul comunei Popești, localitate cu vocație europeană,  dorește în următorii ani să ofere o perspectivă de dezvoltare comunei Popești, mai ales una turistică, prin valorificarea potențialului uriaș pe care îl are comuna.

 

Oteșani

Cu 2.500 de locuitori, comuna Oteșani realizează venituri proprii de 1,1 milioane lei, dar cu toate acestea edilul Mircea Oprișor le consideră insuficiente pentru a putea face investiții proprii fără sprijin județean sau național, cel puțin pe parte de cofinanțare.

Sume care sunt departe de potențialul uriaș pe care îl are această frumoasă localitate.

”Comuna a fost una minieră până în anii 90 și necolectivizată. Așadar a avut un nivel economic ridicat în acele vremuri. Odată însă cu finalul industriei miniere, a început și un declin demografic. Oamenii țin la proprietate dar vorbim de o populație îmbătrânită care nu a reușit de multe ori să se adapteze la noile condiții de piață. Asta deși potențialul pe parte de pomicultură, zootehnie este unul uriaș. Depindem foarte multe de Depresiunea Horezu și suntem în siajul economic al acestei regiuni. Suntem în căutare de investitori care să vină aici și, recunosc, am purtat discuții care sperăm să se concretizeze, pe partea de zootehnie și industria conexă acesteia. Totodată lucrăm și la o documentație pentru crearea unui parc fotovoltaic prin care să asigurăm costurile cu energia electrică la toate clădirile publice din comună. Acesta este viitorul și investițiile noastre sunt pentru ecologie, pentru sănătate, pentru o planetă curată. Noi vom moderniza drumuri și în acest an, ne apropiem de 80% drumuri asfaltate în localitate, în zonele cu aglomerație de case”, spune primarul Mircea Oprișor.

Acesta spune ca prin Anghel Saligny urmează în acest an să se finalizeze branșamentele la apă și la rețeaua de canalizare. Iar în acest an,  prin fonduri europene atrase prin PNRR se vor finaliza lucrările de  eficientizare energetică a  primăriei, căminul cultural. Se vor amenaja 2 locuri de joacă, unul la școală si altul la căminul cultural Cârstănești.

Un punct important, comuna se află într-o zonă deosebită și deține conace de patrimoniu, un pârâu care scoate din adâncuri trovanți și toate acestea combinate cu strategie unitară pot scoate Oteșaniul pe un drum economic care să aducă într-un final și beneficii.

 

Cernișoara

Cu venituri de aproximativ  1,6 milioane lei, în scădere față de anul trecut și cu o populație în de 3.300 de locuitori, fostă comună minieră, Cernișoara se află, din păcate, abia la început de modernizare, pentru că, în localitate nu a existat zeci de ani, nicio investiție de anvergură.

 

În 2024 s-au finalizat lucrările pe Anghel Saligny, la drumuri,  2,3 km din totalul finanțat, inclusiv construirea a 4 poduri.

”Următorul proiect la care lucrăm este extinderea rețelei de canalizare și apă.  Ultimele investiții în acest sector au fost în 2011 și avem doar 8 km”, spune primarul Dumitru Ciorâcă.

Atragerea de investitori privați în zonă rămâne o prioritate pentru primarul din Cernișoara iar pentru asta, acesta este dispus să îi educe și să îi învețe pe localnici să facă afaceri cu resursele pe care le au, mai ales că această comună nu a fost colectivizată. În discuție de află chiar pornirea a două făbricuțe.

 

Roești

Cu 2.200 de locuitori, comuna Roești are venituri proprii de aproape peste 1,15 milioane de lei, acestea,  spune primarul Gheorghe Drăghici cresc grație functionării  Depozitului Ecologic, un proiect amplu, din fonduri europene care intră în licitație dar și odată cu introducerea rețelei de gaze naturale, lucrare finanțată pe Anghel Saligny.

 

Pe lângă această mare investiție în Depozitul de Deseuri  pe teritoriul comunei Roești, primarul Drăghici își propune ca în anul în curs, să finalizeze proiectele pe care le-a depus la Ministerul Dezvoltării dar și să continue lucrările la rețeaua de gaze naturale

”Ne dorim să finalizăm racordarea la gaze, pe distanța de 32 de kilometri, din care 8 km sunt deja cu rețea, în urma acestei investiții beneficiind 1078 de gospodării. De asemenea, mai avem finalizarea extinderii rețelei de  canalizare”, a adăugat edilul.

Prin PNRR a fost aprobată digitalizarea instituției și camere video.

 

Copăcenim 5,5 milioane de euro atrași în ultimii 5 ani

Comună fostă minieră reușește să adune venituri proprii undeva la 1,321 milioane lei și are o populație de aproximativ 2.500 de locuitori, așezată pe cursul superior al Cernei, în vecinătatea Depresiunii Horezu.

Localitatea cunoaște un reviriment economic timid în pomicultură dar și în zootehnie, edilul Tironel Tâmplărescu afirmând că este loc și de mai bine dar pentru asta este nevoie de investiții. Mai ales în utilități.

”E o problemă până nu vom face rețeaua de canalizare și avem speranțe că va fi aprobată prin AfM, nu putem să continuăm programul de asfaltare. Nu ne permitem luxul de a reabilita drumuri ca apoi să le spargem din nou pentru conducte și subtraversări. ”, precizează Tâmplărescu.

Edilul va continua și în acest an, din fonduri locale, reabilitarea drumurilor dar are speranțe că va obține finanțare și pe alte programe naționale.

Dar unul dintre cele mai importante proiecte care se derulează, este construcția unei școli noi, cu două etaje și o grădiniță. Investitii necesare comunei, pentru siguranța copiilor.

Primarul comunei Copăceni, Tironel Tâmplărescu, a declarat că are ca prioritate trei importante obiective: canalizarea dar și continuarea reabilitării drumurilor.

Administrația Tâmplărescu a reușit să atragă în comuna Copăceni peste 5,5 milioane de euro, toate fiind fonduri europene.

 

Roșiile

Cu 2.300 de locuitori, comuna Roșiile se apropie de venituri proprii de 1,150 milioane lei  bani care, spune edilul Dumitru Constantin nu sunt suficienți pentru investiții proprii și de aceea este nevoie ca guvernul să sprijine clar proiectele ample de infrastructură.

Comuna este una care a identificat agricultura drept un potențial vector economic (cultura cătinei) dar în același timp există și mici agenți economici care au îndrăznit să investească în servicii,mici  ateliere  de  servicii.

Singura soluție pentru a mări bugetul de venituri este  atragerea de investitori în localitate. Aceasta fiind sigura șansă de a oferi o perspectivă pentru locuitorii din zonă.

 

În comuna  Roșiile avem o  la sala de sport de 102 locuri și se pregătesc alte  proiecte pe energie verde.

 

”În primul rând de salutat investiția în rețeaua de gaze naturale din Vâlcea, mai ales din Valea Sasei, unde suntem în ADI cu Tetoiu și Lăpușata. Este un mare pas pentru economia zonei. Totodată avem și reabilitarea drumului județean care traversează comuna de la nord la sud”, spune Dumitru Constantin, primarul localității.

În Roșiile, primăria a reușit să asfalteze peste 7,5 km, o parte din fonduri fiind guvernamentale și o parte fiind fonduri locale. Program care va continua și în acest an.

”Am început un amplu proces de modernizare a infrastructurii rutiere din localitate. Drumuri, rigole betonate, accese la proprietăți. Pe orice sursă, inclusiv din buget local. Mai ales că acum ne permitem asta, am întârziat pentru a avea apă și canal, pentru a nu sparge și din nou reabilita. Și în acest an, tot pe segmentul de drumuri ne vom concentra”, a mai adăugat edilul.

Astfel administrația locală încearcă să dea o direcţie acestui tărâm care leagă în trepte mijlocul de Vâlcea cu sudul judeţului, are de luptat cu îmbătrânirea populaţiei dar este fericit că au început să se întoarcă acasă fii satului.

 

Tetoiu

Deși geografic, comuna este situată mai degrabă în bazinul Bălceștiului, în sud-vest, prin legăturile pe care le are, aici pe valea Sasei, am preferat să o includem în categoria localităților din centrul județului.

Localitatea reușește să strângă din venituri proprii undeva la 1,164milioane lei,  venituri pe care primarul Viorel Herăscu spune că ar putea fi mult mai mari dacă s-ar reuși atragerea în zonă a unor investitori privați dar și dacă rețeaua de gaze ar fi implementată

”Vestea bună și este rodul unei munci de trei ani și iată că am primit finanțare pentru a demara această importantă investiție. Pe care o așteptăm de mult și care va schimba complet zona. Asta împreună cu reabilitarea drumului județean, prin fonduri europene”, spune Herăscu.

Tot în acest an se vor finaliza branșamentele la apă și canalizare pentru populația din Tetoiu, a fost depus un nou proiect pentru drumuri la AFIR care va completa proiectul pe Anghel Saligny, în urma căruia se asfaltează 3,5 km de drumuri.

Primăria Tetoiu a obținut finanțare pentru asfaltarea unor drumuri comunale interioare. Valoarea proiectului este de 4.871.952 lei.

E vorba de două poduri și 3,5 km de drumuri. Prin aceste proiecte, autoritățile din Tetoiu reușeșc să crească nivelul de trai și să dezvolte infrastructura locală, condiții obligatorii pentru atragerea de investiții în zone.

Primarul Viorel Herăscu anunță un prim succes în munca de reglementare a situației terenurilor și a proprietăților din Tetoiu, prin semnarea contractului privind cadastrarea sistematică a intregii comune.

 

Așadar, cele 8 localități pe care le-am înscris într-un cerc virtual al Vâlcii de Mijloc, realizează venituri proprii pe anul 2025 de 10.142 în scădere cu 24,5% față de cele 13,442 milioane lei, din 2024 dar mai bine decât 7,15 milioane în 2023.

 

O zonă care poate fi caracterizată, cu potențial dar unul insuficient dezvoltat. Totodată se simte lipsa unui oraș în zona centrală a județului, un centru urban mic, unul care ar fi putut radia măcar economic spre localitățile din zonă. Depinde de evoluția industrială a Roeștiului, de gazele care urmează să ajungă pe Valea Sasei sau în pe Valea Luncavățului, de potențialul turistic al Popeștiului, de horticultura din Copăceni.

 

Este clar că fără investiții masive aici în infrastructură, fără o promovare a resurselor, a frumuseții locului, a resursei umane, sunt aproximativ 20.000 de locuitori aici, va fi destul de anevoios drumul spre succes.

Acum 7 ani, număram mașinile care tranzitau DN 65C, acum se simte o creștere a traficului.