Vâlcea de Mijloc (Șirineasa, Popești, Oteșani, Cernișoara, Roești, Copăceni, Roșiile și Tetoiu) a ajuns la 13,5 milioane lei venituri în 2025

Am definit zona de mijloc a Vâlcii, zona cuprinsă imediat sub paralela 45, pe văile Luncavățului, cursul superior al Cernei, și a Sasei, zona delimitată de orașul Băbeni și Depresiunea Horezu, imediat în Subcarpați, un pol de 8 comune, majoritatea foste cooperativizate, cu 2 excepții, unele foste miniere, care acum, din păcate, nu se numără printre localitățile bogate dar care se află în identificarea unei axe economice pe care să își găsească cadența economică.

Vâlcea de Mijloc este cea mai mare concentrare de localități care până în anii 90 depindeau foarte mult de platforma industrială a Râmnicului, fiindcă majoritatea localităților însemna o zonă colectivizată, cu tineri trimiși la ”fabrici”, lăsați fără pământ. Oltchim, CET, Miniera, Uzinele Mecanice din Vâlcea și Băbeni, industria lemnului avea resursa umană din aceste localități. De aici făceaua navete cu celebrele CIPA, sute de angajați spre platforma industrială a Râmnicului.

Ce viitor au, care sunt veniturilor lor proprii, care este populația, cum gândesc primarii acestor comune șansele de viitor…

 

Șirinesa, se dezvoltă bine economic

Cu venituri proprii de 1,433 milioane lei, dublu față de cei 704 mii lei, de anul trecut,  la o populație de 2.300 de locuitori, localitatea aflată aproape de vărsarea râului Luncavăț, este în siajul economic al Băbeniului, oraș cu care se învecinează.

De altfel la Băbeni lucrează în mare parte forța de muncă activă.

Șirineasa este localizată aproximativ în centrul Vâlcii, are o mică economie în zona retailului, a micilor servicii, primarul Ion Bebe Streinu, susținând că este loc pentru alte afaceri care să creeze chiar o mică industrie, mai ales odată cu finanțarea anunțată pentru rețeaua de gaze naturale.

”Ne aflăm pe cel mai tranzitat drum județean din Vâlcea, o zonă relativ apropiată chiar de Râmnic și de Drăgășani, pe un culoar care leagă municipiul de zona de sud și de sud vest a Vâlcii. Avem o rețea de utilități destul de bine extinsă, avem noi proiecte pentru drumuri, pentru rețeaua de gaze naturale și un potențial economic care nu e valorificat destul.  Vom relua așadar după ce vremea se îmbunătățește lucrările la trotuare și la piste de biciclișți.  ”, spune primarul Ion Bebe Streinu.

Comuna deține pe teritoriu un parc fotovoltaic, administrația urmează să amenajeze stații de încărcare, lucrează la proiecte pe energia verde. Există așadar o creștere financiară în bugetul comunei față de anii precedenți dar edilul spune că nu e mulțumit și că trebuie ca în următorii ani, localitatea să atingă acel prag care să îi permită resurse mai mari pentru cofinanțarea de proiecte.

Aladar vor continua lucrările de amenajare a trotuarelor în comună, primarul Streinu spunând că are în vedere siguranța pietonilor, în special a copiilor care se deplasează în localitate, pe un drum intens circulat.

”Vom investi în aceste stații de încărcare, în microbuze electrice. Vom reabilita corpul B al școlii gimnaziale, mă refer la o reabilitare din punct de vedere energetic. Și nu în ultimul rând căutăm zona în care să putem amenaja un parc fotovoltaic, al primăriei.

 

Popești, anul 2024, un an foarte bun pentru veniturile primăriei

Cu aproape 3000 de locuitori, localitatea se apropie de 2 milioane de lei milion de lei venituri proprii,   sumă de care edilul Aurora Măgura nu este mulțumită și spune  există  resurse  pentru  mai  mult.

”Sunt sume consistente dar ne mari investitori în zonă. Noi de trei ani, am pus activele și terenurile pe care le deținem la bătaie, încercând să atragem oameni de afaceri, oameni care să dezvolte aici orice înseamnă producție sau servicii. Trebuie să stopăm hemoragia de populație și să îi stimulăm pe tineri să revină în țară. Vreau să spun că am în ultimii ani am reușit să punem la punct infrastructura de utilități rețeaua de apă și anul acesta finalizăm și drumurile pe AFIR.  Am refăcut școlile, unitatea medicală, căminul cultural. În acest an, vom avea un Cămin de Bătrâni.   Cu asta pot spune că vom avea o comună pusă la punct la capitolul infrastructură. Sunt optimistă și sunt convinsă că la un moment dat vom avea și zonă economică, mai ales că în atenția Consiliului Județean se află și un vechi drum industrial, abandonat care ne leagă direct cu zona Berbești, e vorba de Drumul Oaselor”, susține Măgura.

Edilul spune că în 2024 au fost implementate mai multe proiecte prin PNRR (reabilitare energetică la căminul cultural și la sediul  primăriei, dotare școli cu table inteligente, mobilier),  iluminat public prin AfM. Iar prin GAL  un parc în zona căminului cultural. Măgura menționează că localitatea este una atractivă pentru orășenii care doresc să se mute aici.

Aurora Măgura consideră că localitatea se pretează și la capitolul agro-turistic, aici existând un cătun, ridicat în mijloc e pădure, legendele despre el fiind cunoscute la nivel național, Firijba fiind o frumoasă așezare în zona subcarpatică, datând se pare de prin secolele XIV-XIV, zonă unde calitatea aerului se simte în longevitatea celor care locuiesc aici.

Recent un mare investitori a achiziționat terenuri în Firijba și dorește să demareaze construcția unui resort, punând astfel comuna Popești pe harta turistică a Vâlcii.

 

Oteșani

Cu 2.500 de locuitori, comuna Oteșani realizează venituri proprii de 1,558 milioane lei, cu mult mai mari decât cei 830 mii lei de anul trecut  dar cu toate acestea edilul Mircea Oprișor le consideră insuficiente pentru a putea face investiții proprii fără sprijin județean sau național, cel puțin pe parte de cofinanțare.

Sume care sunt departe de potențialul uriaș pe care îl are această frumoasă localitate.

”Comuna a fost una minieră până în anii 90 și necolectivizată. Așadar a avut un nivel economic ridicat în acele vremuri. Odată însă cu finalul industriei miniere, a început și un declin demografic. Oamenii țin la proprietate dar vorbim de o populație îmbătrânită care nu a reușit de multe ori să se adapteze la noile condiții de piață. Asta deși potențialul pe parte de pomicultură, zootehnie este unul uriaș. Depindem foarte multe de Depresiunea Horezu și suntem în siajul economic al acestei regiuni. Suntem în căutare de investitori care să vină aici și, recunosc, am purtat discuții care sperăm să se concretizeze, pe partea de zootehnie și industria conexă acesteia. Totodată lucrăm și la o documentație pentru crearea unui parc fotovoltaic prin care să asigurăm costurile cu energia electrică la toate clădirile publice din comună. Acesta este viitorul și investițiile noastre sunt pentru ecologie, pentru sănătate, pentru o planetă curată. Noi vom moderniza 2 km și la final ne apropiem de 80% drumuri asfaltate în localitate, în zonele cu aglomerație de case”, spune primarul Mircea Oprișor.

Acesta spune ca prin Anghel Saligny urmează în acest an să se finalizeze branșamentele la apă și la rețeaua de canalizare. Iar în acest an,  prin fonduri europene atrase prin PNRR se vor finaliza lucrările de  eficientizare energetică a  primăriei, căminul cultural. Se vor amenaja 2 locuri de joacă, unul la școală si altul la căminul cultural Cârstănești.

Un punct important, comuna se află într-o zonă deosebită și deține conace de patrimoniu, un pârâu care scoate din adâncuri trovanți și toate acestea combinate cu strategie unitară pot scoate Oteșaniul pe un drum economic care să aducă într-un final și beneficii.

 

Cernișoara

Cu venituri de aproximativ  2,25 milioane lei, cu 1 milion în plus față de anul trecut și cu o populație în de 3.300 de locuitori, fostă comună minieră, Cernișoara se află, din păcate, abia la început de modernizare, pentru că, în localitate nu a existat zeci de ani, nicio investiție de anvergură.

”Este un adevăr, am preluat aproape de la zero, în ceea ce privește nivelul de infrastructură al comunei, de la utilități până la asfalt. Sincer, majoritatea drumurilor erau cu probleme, suntem campioni la alunecări de teren, o populație îmbătrânită. De aceea am ales să mă implic în viața comunei. Și a trebuit să pornim motoarele, pentru că dacă nu ai nimic, nu vine nimeni aici. Am lucrat în mulținaționale și știu ce înseamnă interesul pentru investiții. Asta căutăm dar mai întâi trebuie să închidem sau să soluționăm toate problemele. Să deschidem rutier comuna spre Horezu, spre Stroești, spre Roești. Am discutat cu Consiliul Județean, ne-au ajutat și ne-au promis sprijin în continuare. Am stimulat aici inițiativa privată în agricultură,  Am pornit investițiile în școli, și aici am avut parte de ONG-uri, de sprininul Allianz Țiriac și putem să ne lăudăm cu cele mai moderne și verzi unități de învățământ”, susține primarul Dumitru Ciorîcă.

În 2024 s-au finalizat lucrările pe Anghel Saligny, la drumuri,  2,3 km din totalul finanțat, inclusiv construirea a 4 poduri.

”Următorul proiect la care lucrăm este extinderea rețelei de canalizare și apă.  Ultimele investiții în acest sector au fost în 2011 și avem doar 8 km”, spune primarul Dumitru Ciorâcă.

Totodată va începe realizarea unui CAV (centru de colectare deșeuri prin aport voluntar), o investiție realizată cu fonduri europene, prin PNRR.

Localitatea are un iluminat public modern iar printre lucrările așteptate de primarul Ciorîcă se numără reabilitarea căminului cultural  și a primăriei, ambele prin CNI.

Comuna are de departe cel mai mare potențial din zonă dar nu a funcționat niciodată o strategie de dezvoltare în epoca postminerit, să sperăm că tânărul primar îi va da de capăt.  Este o provocare pentru Ciorîcă și are entuziasmul începătorului.

Atragerea de investitori privați în zonă rămâne o prioritate pentru primarul din Cernișoara iar pentru asta, acesta este dispus să îi educe și să îi învețe pe localnici să facă afaceri cu resursele pe care le au, mai ales că această comună nu a fost colectivizată. În discuție de află chiar pornirea a două făbricuțe.

 

Roești

Cu 2.200 de locuitori, comuna Roești are venituri proprii de aproape peste 1,41 milioane de lei, acestea,  spune primarul Gheorghe Drăghici  vor crește odată cu functionarea  Depozitului Ecologic, un proiect amplu, din fonduri europene care intră în licitație dar și odată cu introducerea rețelei de gaze naturale, lucrare finanțată pe Anghel Saligny.

 

Pe lângă această mare investiție în Depozitul de Deseuri  pe teritoriul comunei Roești, primarul Drăghici își propune ca în anul în curs, să finalizeze proiectele pe care le-a depus la Ministerul Dezvoltării dar și să demareze lucrările la rețeaua de gaze naturale

”Ne dorim să finalizăm racordarea la gaze, pe distanța de 32 de kilometri, din care 8 km sunt deja cu rețea, în urma acestei investiții beneficiind 1078 de gospodării. De asemenea, mai avem finalizarea extinderii rețelei de  canalizare”, a adăugat edilul.

Prin PNRR a fost aprobată digitalizarea instituției și camere video.

Drăghici mai spune că deja a realizat o bază de date cu oameni din zonă, interesați de a lucra la Depozitul de Deseuri. O bază de date care cuprinde vârsta și calificare, bază care va fi pusă la dispoziția companiei care va opera depozitul.

 

Copăceni

Comună fostă minieră reușește să adune venituri proprii undeva la 1,708 milioane lei și are o populație de aproximativ 2.500 de locuitori, așezată pe cursul superior al Cernei, în vecinătatea Depresiunii Horezu.

Localitatea cunoaște un reviriment economic timid în pomicultură dar și în zootehnie, edilul Tironel Tâmplărescu afirmând că este loc și de mai bine dar pentru asta este nevoie de investiții. Mai ales în utilități.

”E o problemă până nu vom face rețeaua de canalizare și avem speranțe că va fi aprobată prin AfM, nu putem să continuăm programul de asfaltare. Nu ne permitem luxul de a reabilita drumuri ca apoi să le spargem din nou pentru conducte și subtraversări. ”, precizează Tâmplărescu.

Edilul va continua și în acest an, din fonduri locale, reabilitarea drumurilor dar are speranțe că va obține finanțare și pe alte programe naționale.

Dar unul dintre cele mai importante proiecte care vor demara în acest an, este construcția unei școli noi, cu două etaje și o grădiniță. O investiție necesară comunei, pentru siguranța copiilor.

Primarul comunei Copăceni, Tironel Tâmplărescu, a declarat că are ca prioritate trei importante obiective: canalizarea dar și continuarea reabilitării drumurilor.

Prin PNRR se vor monta  2 statii de încărcare si reabilitarea moderată a primăriei iar prin GAL camere de  supraveghere video.

 

Roșiile

Cu 2.300 de locuitori, comuna Roșiile se apropie de venituri proprii de 1,554 milioane lei sume crescute față de 838 mii lei, bani care, spune edilul Dumitru Constantin nu sunt suficienți pentru investiții proprii și de aceea este nevoie ca guvernul să sprijine clar proiectele ample de infrastructură.

Comuna este una care a identificat agricultura drept un potențial vector economic (cultura cătinei) dar în același timp există și mici agenți economici care au îndrăznit să investească în servicii,mici  ateliere  de  servicii.

Singura soluție pentru a mări bugetul de venituri este  atragerea de investitori în localitate. Aceasta fiind sigura șansă de a oferi o perspectivă pentru locuitorii din zonă.

 

În comuna  Roșiile avem o  la sala de sport de 102 locuri și se pregătesc alte  proiecte pe energie verde.

 

”În primul rând de salutat investiția în rețeaua de gaze naturale din Vâlcea, mai ales din Valea Sasei, unde suntem în ADI cu Tetoiu și Lăpușata. Este un mare pas pentru economia zonei. Totodată avem și reabilitarea drumului județean care traversează comuna de la nord la sud”, spune Dumitru Constantin, primarul localității.

 

În Roșiile, primăria a reușit să asfalteze anul trecut peste 7,5 km, o parte din fonduri fiind guvernamentale și o parte fiind fonduri locale. Program care va continua și în acest an.

”Am început un amplu proces de modernizare a infrastructurii rutiere din localitate. Drumuri, rigole betonate, accese la proprietăți. Pe orice sursă, inclusiv din buget local. Mai ales că acum ne permitem asta, am întârziat pentru a avea apă și canal, pentru a nu sparge și din nou reabilita. Și în acest an, tot pe segmentul de drumuri ne vom concentra”, a mai adăugat edilul.

Astfel administrația locală încearcă să dea o direcţie acestui tărâm care leagă în trepte mijlocul de Vâlcea cu sudul judeţului, are de luptat cu îmbătrânirea populaţiei dar este fericit că au început să se întoarcă acasă fii satului.

 

Tetoiu

Deși geografic, comuna este situată mai degrabă în bazinul Bălceștiului, în sud-vest, prin legăturile pe care le are, aici pe valea Sasei, am preferat să o includem în categoria localităților din centrul județului.

Localitatea reușește să strângă din venituri proprii undeva la 1,540 milioane lei  , cu 1 milion peste  cei 574 mii lei,  venituri pe care primarul Viorel Herăscu spune că ar putea fi mult mai mari dacă s-ar reuși atragerea în zonă a unor investitori privați dar și dacă rețeaua de gaze ar fi implementată

”Vestea bună și este rodul unei munci de trei ani și iată că am primit finanțare pentru a demara această importantă investiție. Pe care o așteptăm de mult și care va schimba complet zona. Asta împreună cu reabilitarea drumului județean, prin fonduri europene”, spune Herăscu.

Tot în acest an se vor continua branșamentele la apă și canalizare pentru populația din Tetoiu, a fost depus un nou proiect pentru drumuri la AFIR care va completa proiectul pe Anghel Saligny, în urma căruia se asfaltează 3,5 km de drumuri.

Primăria Tetoiu a obținut finanțare pentru asfaltarea unor drumuri comunale interioare. Valoarea proiectului este de 4.871.952 lei.

E vorba de două poduri și 3,5 km de drumuri. Prin aceste proiecte, autoritățile din Tetoiu reușeșc să crească nivelul de trai și să dezvolte infrastructura locală, condiții obligatorii pentru atragerea de investiții în zone.

Recent, a fost eliberată și autorizație de construire pentru DJ 676, cel mai lung drum județean din Vâlcea, drum care traversează localitatea de la nord la sud.

Primarul Viorel Herăscu anunță un prim succes în munca de reglementare a situației terenurilor și a proprietăților din Tetoiu, prin semnarea contractului privind cadastrarea sistematică a alte 5 sectoare.

 

Așadar, cele 8 localități pe care le-am înscris într-un cerc virtual al Vâlcii de Mijloc, realizează venituri proprii pe anul 2024 de 13,442 milioane lei, dublu față 7,15 milioane anul trecut.  Este un semnal că economia zonei se îmbunătățește.

 

O zonă care poate fi caracterizată, cu potențial dar unul insuficient dezvoltat. Totodată se simte lipsa unui oraș în zona centrală a județului, un centru urban mic, unul care ar fi putut radia măcar economic spre localitățile din zonă. Depinde de evoluția industrială a Roeștiului, de gazele care urmează să ajungă pe Valea Sasei sau în pe Valea Luncavățului, de potențialul turistic al Popeștiului, de horticultura din Copăceni.

 

Este clar că fără investiții masive aici în infrastructură, fără o promovare a resurselor, a frumuseții locului, a resursei umane, sunt aproximativ 20.000 de locuitori aici, va fi destul de anevoios drumul spre succes. Dar edilii de aici știu ce este de făcut și probabil odată cu Centrul de Colectare de la Roești (comuna care este cea mai așezată economic) cu extinderea sferei economice a Depresiunii Horezu și cu a orașului Bălcești, lucrurile vor sta și mai bine.

 

Acum 7 ani, număram mașinile care tranzitau DN 65C, acum se simte o creștere a traficului.