Vâlcea are cel mai lung traseu turistic din România – Drumul Staţiunilor, 10 staţiuni, 150 de km

Vâlcea are în faţă cel mai mare proiect turistic din România, un culoar turistic lung de aproximativ 150 de km, care trebuie implementat de către cei care conduc CJ Vâlcea într-un masterplan de turism. Lucrurile devin din ce în ce mai apropiate de a fi puse în practică, mai ales în contextul în care se lucrează, în prezen,t la „Drumul Mănăstirilor”, iar mai mulţi dezvoltatori de turism au în execuţie complexe spa care vin să sprijine acest proiect.

„Drumul staţiunilor”, aşa cum am spus,  este de departe cel mai lung traseu turistic din România, unul care există efectiv geografic pe hartă, dar care aşteaptă ca politicienii, primarii şi cei care vremelnic conduc Consiliul Judeţean să se aşeze la aceeaşi masă. Acest drum ar putea deveni cel mai amplu proiect, unic, poate, în Europa, prin varietatea de locuri, relief, monumente, climă şi balneologie, tradiţie şi cultură, legende, vestigii, lăcaşe de cult, chei, cascade.

Drum statiun2Drumul staţiunilor porneşte de la Obârşia Lotrului, cea mai nouă staţiune vâlceană de munte, situată în zona Domeniului Schiabil Transalpina Sky Resort, dar şi a Şoselei Transalpina. Aici, punctul zero este Mănăstirea Obârşia Lotului. Acest drum merge pe conturul Lacului Vidra, pe DN7A şi ajunge la Vidra, o staţiune care, de urgenţă, trebuie smulsă din administrarea sindicatelor. O staţiunea tipic elveţiană ca poziţionare. A treia staţiune pe care o străbate acest drum este Voineasa, tot pe DN7A, staţiune pe care, din nou, hidra sindicatelor a băgat-o în metastază, fiind nevoită să se dezvolte pe alte axe.  Deci trei staţiuni montane, situate într-un peisaj austriac, unde avem domeniul schiabil Transalpina Ski Resort, lacul Vidra, al treilea lac montan ca debit din România, vârfuri de peste 2000 de metri… şi una din cele mai mari păduri de molid din ţară (încă!).

De aici, Drumul Staţiunilor coboară pe Valea Lotrului, prin zona agroturistică a Mălaiei (cu cea mai înaltă cascadă din România) şi a Brezoiului (capitală a Ţării Loviştei şi poarta de intrare în Ţara Lotrului), după care merge pe Valea Oltului. Ajungem în a patra staţiune, prima balneologică de această dată, Călimăneşti – Căciulata, şi cea mai mare din România. În afara specificului medical, aici avem cele mai multe piscine în aer liber, în număr de 12, şi numărul lor creşte, 4 mănăstiri de patrimoniu, un castru roman şi un peisaj de excepţie. Suntem la ieşirea Oltului din defileu.

Din Călimăneşti, există un drum pitoresc, paralel cu DN7, care uneşte staţiunea cu localitatea Mureasca. Acesta drum statiun3trebuie asfaltat, nefiind mai lung de 10 km. De ce Muereasca? Pentru că Drumul Staţiunilor ajunge la Athosul României – schitul Frăsinei. De aici, sunt doar cinci km de drum, neasfaltaţi, care ajung la a 5-a staţiune – Olăneşti. Olăneştiul are farmecul staţiunii cu cele mai multe izvoare medicale şi cu mai multe obiective turistice, schitul Bradu, un minicastel al regelui Carol, mica sirenă… Drumul Staţiunilor se îndreaptă spre Râmnicu Vâlcea, prin Păuşeşti Măglaşi şi Vlădeşti, iar la intrarea în Râmnic, pe strada Buda, se ajunge traversând dealul spre Ocnele Mari. Aici lipsesc 2 km de asfalt. Aşadar, ajungem în a 6-a staţiune, cel mai vechi oraş din judeţ – Ocnele Mari. Din Ocnele Mari, prin Buneşti, drumul ajunge la Govora, a 7 –a staţiune. Nu trebuie să omitem zestrea de mănăstiri – Bradu, Jgheaburi, Sărăcineşti, Iezer, Pahomie. Din Govora, prin Pietrari, prin pădurea Groşetu, se ajunge la 8-a staţiune – Horezu, capitala ceramicii româneşti. Iar din Horezu se urcă la Vârful Romani, a 9 –a staţiune, cea mai înaltă nouă staţiune. Iar lipită de această staţiune, despărţită doar de un drum, o avem pe a zecea, Ursu – Ursuleţu.

Deci avem un drum lung de 150 de km, care uneşte 10 staţiuni – 5 montane, 4 balneologice, 1 tradiţională, bazinul median de mănăstiri al judeţului, ofertă de schi, agrement pe Olt, saline, olărit, arheologie, spa etc.

Drum statiuni4Acest traseu există, aşadar, cu mici excepţii, adică, în afară de 17 km, totul este asfaltat, urmează doar ca cei care vor să facă ceva pentru acest judeţ să-l pună în valoare, să-l semnalizeze, să–l mediatizeze, să-l definească propriu-zis. Noi, eu personal, de trei ani, mă chinui să-l pun în faţa lor, dar au avut ochelari de cal, din păcate. Această revistă a folosit picătura chinezească, dar capetele celor care conduc judeţul sunt, cred, mult prea de stâncă, de nu văd comoara din faţa ochilor.

Pentru asta, trebuie accesat un proiect european, traseul este spectaculos, în niciun alt loc din România nu se regăsesc 10 staţiuni pe acelaşi drum, în acelaşi judeţ, pe o asemenea distanţă, în atâtea forme de relief şi cu o asemenea varietate geografică, tradiţională, culturală!

Vâlcea va fi, astfel, aşezată pe harta Europei de turism, oricine va dori va putea să investească în moteluri, pensiuni, parcuri de distracţie, dacă există o temă dată.

drum statiuni5Şi lucrurile nu se pot încheia aici, dacă şi Gorjul va accesa la această idee, semicercul de pe harta Vâlcii se poate închide prin Horezu, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Rânca, Obârşia Lotrului, creând un inel de turism- spectacol.

Aşadar, stimaţi cititori, cu harta Vâlcii în mână, putem, mai întâi, să promovăm noi, celor care nu ştiu, acest traseu. Nu-i aşa că merită? Poate că se aude şi mai sus…

Suntem în prima zi de Crăciun, poate că cei 32 de consilieri judeţeni vor avea şi ei viziuni… Se întâmplă şi miracole, nu-i aşa?

Mihai IONESCU

2 comments

  • ion

    Visezi..cine are timp de 10 stațiuni si 15 mânăstiri…practic la fel. Cine are timp sa le viziteze pe toate si ce ar fi spectaculos de vizitat in Olănești sau Căciulata…Govora sau ocnele mari…serios…

  • Cristian TR

    E vorba de amenajarea teritoriului. Din pacate, marketingul turistic suferă in Romania fiindcă nu exista infrastructură pentru a realiza proiecte de calibrul acesta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *