Uriaşul Gazoduct BRUA va traversa 20.000 de proprietăţi, peste 4000 fiind doar în Vâlcea

Uriaşul Gazoduct va intra în România pin Giurgiu, va trece prin Ilfov, Argeş, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Timiş şi va ieşi în Ungaria prin Nădlac. Va traversa peste 20.000 de proprietăţi private, doar în Vâlcea se estimează ca numărul acestora să fie peste 4000 în Drăgăşani, Suteşti, Guşoeni, Măciuca, Tetoiu, Zătreni, Grădiştea.

Conducta ar urma să aibă o lungime totală de circa 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia și a trei stații de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Hațeg, SC Horia).

traseul conductei BRUA se va intersecta cu 7 situri naturale protejate Natura 2000, respectiv Defileul Jiului (lungimea tronsonului suprapus: 0,542 km), Nordul Gorjului de Vest (13,916 km), Pădurea Bolintin (2,016 km), Strei-Hațeg (3,607 km), Coridorul Rusca Montană-Țarcu-Retezat (2,933 km), Râul Timiș între Rusca și Prisaca (0,739 km) și Valea Oltului Inferior (1,288 km). De asemenea, conducta se va intersecta cu Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, lungimea tronsonului suprapus fiind de aproape 52 de kilometri. Traseul conductei este, de asemenea, limitrof ariilor naturale protejate Dealurile Drăgășaniului (30-50 m), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (63 m), Parcul Național Defileul Jiului (65-240 m, pe o lungime de aproximativ 2.500 m) și Lunca Timișului (670 m).

La nivelul BRUA vor fi amplasate 5 organizări de șantier ce vor urmări traseul conductei de transport (Căldăraru în Argeș, Gușoieni în Vâlcea, Turcinești în Gorj, Bucova în Caraș Severin și Recaș în Timiș). De la nivelul fiecărei organizări de șantier urmează a fi operate până la 4 fronturi de lucru simultane. De asemenea, în vederea depozitării temporare a segmentelor de conductă vor fi organizate 10 depozite de țeavă, la Poeni (Teleorman), Corbu (Olt), Cherlești (Olt), Zătreni (Vâlcea), Frasin (Gorj), Jiu Paroșeni (Hunedoara), Pui (Hunedoara), Iaz (Caraș Severin), Lugoj (Timiș) și Fântânele (Arad). În raportul de mediu se precizează că durata de construire a secțiunii românești a BRUA este estimată la circa 2 ani și jumătate (29 de luni.

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Transgaz estimează că lucrările pentru realizarea conductei BRUA vor începe în luna noiembrie a acestui an, urmând ca gazoductul să traverseze circa 20.000 de proprietăţi private, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

„Transgaz este în pragul finalizării documentaţiei de mediu şi sociale a proiectului”, a declarat Iulian Butnaru, manager la Unitatea de Management de Proiect (UMP) BRUA.

Potrivit acestuia, Transgaz cooperează cu Agenţia Naţională de Cadastru pentru clarificarea situaţiei terenurilor pe care le va traversa conducta.

„Colaborarea vizează înregistrarea cadastrală a deţinătorilor de terenuri, aşa încât toate persoanele îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţii şi despăgubiri. La ora actuală, Transgaz se află în proceduri de achiziţie pentru materialele necesare construirii gazoductului şi estimează că lucrările vor începe în prima parte a lunii noiembrie 2017”, a adăugat managerul UMP BRUA.

Potrivit comunicatului, reprezentanţii Ministerului Economiei, cei ai Transgaz şi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au analizat miercuri evoluţia şi provocările ridicate de gazoductul strategic. Acesta va avea 529 de kilometri pe teritoriul ţării noastre, va traversa 11 judeţe, 79 de localităţi şi circa 20.000 proprietăţi private.

Ministerul Economiei sprijină Transgaz şi monitorizează proiectul, aflat în grafic, susţine secretarul de stat Petre Nicolescu.

„În limitele noastre de competenţă, încercăm să abordăm eventualele obstacole din calea BRUA, să le clarificăm şi să le eliminăm”, spune reprezentantul ministerului.

La rândul său, Mihnea Crăciun, directorul adjunct al BERD România, a declarat că instituţia pe care o reprezintă este dispusă să ofere în continuare consultanţă şi finanţare pentru proiectul strategic care va lega România, Ungaria şi Austria.

La începutul lunii martie, ministrul Energiei, Toma Petcu, declara că lucrările la gazoductul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) vor începe la sfârşitul acestui an, iar conducta va fi funcţională în 2020, când ExxonMobil şi OMV Petrom vor începe extracţia gazelor naturale din Marea Neagră.

Ministerul Energiei a emis, pe 27 februarie, autorizaţia de construire pentru gazoductul BRUA, un nou coridor european de transport al gazelor naturale care va interconecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, a anunţat Ministerul Energiei într-un comunicat.

”Proiectul BRUA era în blocaj la preluarea mandatului, deoarece nu se putea emite autorizaţia de construire, România riscând atât întârzierea lucrărilor, cât şi finanţarea europeană de aproape 180 de milioane de euro. Cauza acestei situaţii era faptul că dubla calitate a ministerului în proiect, respectiv de emitent al autorizaţiei, dar şi de autoritate de verificare a legalităţii acesteia, era gestionată de acelaşi compartiment, aspect ce contravenea legii. Am îndreptat această situaţie înfiinţând o structură dedicată proiectului BRUA şi am accelerat procesul de autorizare, calendarul implementării proiectului fiind respectat”, a declarat ministrul Toma Petcu, citat în comunicat.

Lucrările la interconectorul BRUA se vor desfăşura pe teritoriul a 11 judeţe din ţară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.

AGERPRES