Profesor Universitar acuzat de Elena Ceauşescu de vrăjitorie, cioban în Ţara Loviştei

Un decembrie cald, dar noroios ne-a dus pe drumul naţional 7 D, desfundat, pe care doar cu cizme de cauciuc se poate merge. Aici, în Loviştea, unde trebuia să îl găsim pe Culaie. Moş Culaie, ciobanul, retras în anonimat, cu 600 de oi, într-o casă veche, cu etaj şi cerdac de lemn. De ce pe Culaie? Pentru că este cel pe care Elena l-a acuzat de vrăjitorie.

În 1980, Nicolae D. era conferenţiar universitar la Universitatea Bucureşti, om cu două cărţi editate, la catedra de Psihologie. „L-am cunoscut pe Stoian, la Institutul Carpaţi. Venise cu acele tehnici orientale. Dar şi cu acele interogaţii cognitive. Normal că mă atrăgea tot ce venea pe linia asta orientalistică. Greu aveam acces, în acea vreme, la studii de specialitate”.

În curte, doar Flămândul, un ciobănesc bătrân, stătea sub masă şi ne privea tăcut. Culaie are 80 de ani acum şi 20 de ciobănie.

Lovistea2„Ce mai, Mişcarea asta, Transcendentalia, ocupase tot Bucureştiul. La noi, la Institutul de Cercetări Psihologice şi Pedagogice, veneau, nu mă înşel dacă spun, peste 1000 de tineri. Nu, nu era yoga. Era altceva, se vorbea despre hipnoză, despre psihanaliză, despre Adler dar şi despre Confucius, Young etc.  Partidul normal că ştia, părea chiar că ne sprijină. Eu veneam cu Mihai Golu, veniseră şi Pleşu, Titi Andronache, erau şi profesorii de Cluj, se mergea chiar pe deschiderea unor filiale la Cluj şi Timişoara, şi Iaşi, sau nu… În fine, filiale ale Transcendentaliei”, spune Culaie şi fumează.

Omul are o frunte mare, albă, un păr un pic lung la ceafă, un pieptar negru, parcă ar fi haiducul de pe vremuri, aici, la Loviştea.

Ristea Priboi era cel cu rapoartele. „În 1982, în septembrie. S-a terminat totul. Sigiliul pe uşă şi apoi interviuri, la Securitate. Sectari, metareligioşi. M-am dus cu Titi, vorbisem şi cu Pantelimon, şi cu Zlate să cerem o audienţă la cabinetul 1. Am aflat că, pe linie academică, se ocupa cabinetul 2.  Deci tovarăşa. Ea şi Pleşiţă ne-au primit. Am venit să spunem ce şi cum. Care este rolul în a determina anomaliile sociale, psihopatologiile. Cât de utilă era această treabă. Elena ne-a ascultat. Şi apoi ne-a întrebat. Voi ce droguri consumaţi acolo?”

Audienţa a fost pregătită trei zile. Întrebări, analize, tăieturi de fraze. În ziua cu pricina, Şeful mişcării, al Transcendentaliei, Stoian, a fost expulzat din România, peste 100 de cursanţi săltaţi de securitate. Nicolae nu ştia aceste amănunte când a intrat la Tovarăşa.  La întrebarea cu drogurile a rămas mut. „Bă, tu eşti vrăjitor, terminaţi cu vrăjitoriile şi învăţaţi oamenii să muncească, nu să caute nemurirea sufletului”. Atât a durat audienţa la cabinetul 2. Ce a urmat?

3 luni de securitate. Pentru Culaie. Apoi, desfiinţarea facultăţii de Psihologie şi Pedagogie din cadrul Universităţii Bucureşti. La fel şi institutul, o epurare a cadrelor didactice. Totul s-a mutat la Ştefan Gheorghiu.

Lovistea 3Profesorii care făcuseră parte din Transcendentalia – daţi afară şi trimişi necalificaţi.

„La Işalniţa am ajuns, fochist. Inginerul de acolo s-a purtat frumos, ştia totul. M-a pus să scriu fişele de protecţia muncii şi, apoi, fişele de magazie. Mihai a ajuns la tutungerie, în Motru, vânzător. Mulţi am ajuns pe drumuri, fără familii, divorţaţi”, spune Culaie şi se uită la trei găini cu pene pe picioare. Oftează amar.

„Trist este că jumătate dintre noi erau cu angajament la Secu. Noi ne-am făcut rău singuri. O treabă care putea fi frumoasă s-a dus”.

În 1992 a ajuns în Ţara Loviştei, la un fost coleg. I-a plăcut zona şi s-a mutat. A renunţat la orice idee de a reveni vreodată în învăţământ. Scrie şi, după moarte, a lăsat pe cineva să publice. Dar abia atunci.

Pe Valea Oltului, când am coborât, soarele muşca din stânci, pe unele chiar le rupea la colţuri şi le azvârlea pe drum. Culaie are oile duse jos, la câmpie. Ca şi gândurile şi amintirile…

Mihai IONESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *