Unic în România: Valea Trovanţilor din Vâlcea sau Valea Pârâului care aduce trovanţi

Dacă în limbajul lumii ştiinţifice există denumirile de Valea Regilor sau Valea Dinozaurilor, care au încărcătură istorică şi antropologică, judeţul Vâlcea ar putea intra, cu mare uşurinţă, în această panoplie mondială, cu o altfel de vale. O vale geologică – Valea Trovanţilor.

În mijloc de judeţ, la Vâlcea, lângă deja consacratul Costeşti, în povestea pietrelor enigmatice care cad din culmea din apropiere, există o localitate cunoscută mai degrabă pentru locul de naştere al marelui compozitor Ion Dumitrescu. Este vorba de Oteşani, o frumoasă comună submontană, unde colectivul comunist nu a avut niciun succes, unde casele păstorilor se înalţă semeţe pe valea nobilă a Luncavăţului.

trovanti2Aici, în această comună minunată din bazinul Horezului, se află cea mai mare zestre geologică de trovanţi a României.

Dealul Măgura este dealul care uneşte, într-un singur punct, trei comune – Oteşani, Măldărăşti şi Cernişoara. Acolo, minunea face ca, fix din acel punct, să pornească un pârâu cu nume ciudat – Gresarea. O combinaţie între gresii şi sare. Adică exact ce se află în măruntaiele pământului la Oteşani, apă sărată şi gresii.

Pârâul Gresarea curge pe aproximativ 4 km lungime, cu multe meandre spre Luncavăţ. Un pârâu normal la prima vedere, care îşi face loc pentru a-şi împlini destinul confluent. Numai că albia lui continuă să decoperteze, de mii de ani, glazura nisipoasă a dealului şi a scos la iveală nu zeci, nu sute, ci mii şi mii de pietre. Dar ce pietre! Sculpturi ale naturii: „Venus, Piticul, Uriaşul, Zmeul, Strugurele, Femeie, Scorpionul, Dovleac, Luna, Diavolul” şi alte zeci de denumiri, pe care nu omul le-a creat, de data asta. Sunt sculpturi ale lui Dumnezeu şi care au fost îngropate aici, în valea pârâului Gresarea. Trovanţi, de la 1 cm mărime până la un metru în diametru, au ieşit din mâlul nisipos. Şi asta de mii de ani. Pe cei mai mici, râul i-a adus aproape de drumul naţional.

„Este Valea Trovanţilor. Când eram mici, mergeam pe apă în sus şi încercam să căutăm forme care seamănă cu aceşti bolovani. Erau urşi, căprioare. Tot felul de proiecţii ale naturii. Ni se părea ceva banal. Toată lumea ştia de aceste pietre”, spune Mircea Oprişor, primarul din Oteşani.

trovanti 4Cinci kilometri are această vale a trovanţilor, o lume de artă, un muzeu unic în lume, cu mii de sculpturi, într-un vernisaj al sculptorului anonim.

Aproape toate porţile din Oteşani au trovanţi în faţa curţii. Din păcate, în ultimii ani, oamenii s-au prins de valoarea comercială a acestora. Şi a început o masivă colectare a lor. Nu e bine. De aceea, primăria doreşte soluţii pentru ca acest loc să fie declarat sit protejat. Sunt comori ale timpului care trebuie păstrate, este un fenomen unic în România ca un pârâu să scoată, din măruntaiele pământului, trovanţi…

Trovanţii sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendinţa lor este de creştere spontană – din centru către periferie – cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice, cu structură masivă, concentrică sau plană, având dimensiuni de la câţiva milimetri la câţiva metri.

În judeţul Vâlcea sunt două locaţii cunoscute pentru depozite de trovanţi. Prima este o carieră de nisip care se află pe partea stângă a şoselei ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea în satul Costeşti. Într-un spaţiu de 100 mp se află mai mulţi trovanţi, de diferite forme, unii grei de câteva tone, aşa cum au ieşit din malul abrupt al carierei trovanti 5la exploatarea nisipului.

A doua locaţie, considerată şi cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, Oteşani, unde, pe firul apei, până la izvorul din dealul Măgura, există mii de trovanţi în mâlul nisipos, de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari, de zeci sau sute de kilograme.

Mihai IONESCU

6 comments

  • GHP

    Nu se știe câți trovanți mai sunt pe acolo pentru că s-au tot furat. Noroc că mai există și alte locații în județ.

  • dorint

    Autoritatile trebuiau sa faca demersuri pentru a fi declarata zona protejata si nu se mai furau asa usor!

  • M

    si in Cluj sunt!! nu e ceva unic in tara!

  • Ionela

    As vrea sa merg sa vad aceste minuni ale naturii. Sunt convinsa ca, la fel ca in multe alte locuri din tara, nu exista nici un indicator care sa te ajute. Asa ca fac apel la cei care ati fost in aceasta zona, sa ma indrume. Inteleg ca ajung din Horezu, aproximativ 10 km pana in Otesani, dar de aici, incotro?

    • stefan molea

      Cand am vizitat Cula de la Maldaresti am intrebat si nu foarte departe am gasi si raul care este vestit pentru trovantii lui. Raul traverseaza soseaua. Daca acum 35 de ani te impiedicai de ei, acum 10 ani greu am mai vazut ceva. Localnicii stiu.cel.mai bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *