Una din cele mai frumoase stâne din Vâlcea a fost reabilitată și pregătită pentru turiști

Sunt două aspecte care au făcut din Sălătrucel un loc căutat de turiști în vara anului 2021. În primul rând Masivul Cozia și aici nu ne referim doar la Vârful Cozia, zona deja consacrată pentru turism, aici în fiecare an, fiecare vară, există un trafic pe toate cărările de munte, drumeții, excursii dar și un trafic auto.

”Se campează, se vine cu rulote, adică, la Sălătrucel vin turiștii pentru a petrece o vacanță. În cele cinci pensiuni deja deschise, urmând ca la acestea să se adauge alte 3 în viitorul apropiat. Masivul Cozia este vizitat pentru parcul național, pentru zecile de cascade, parcul fosilier, pentru frumusețea peisajului. Și nu în ultimul rând, am avut turiști care nu au găsit locuri de cazare în Călimănești și au ales să vină aici. Este un pas important pentru turism, vom face astfel încât în următorii ani, să consacrăm localitatea drept una cu blazon turistic în Vâlcea”, spune Dorel Ancuța.

În acest sens, Primăria Sălătrucel a investit masiv în reabilitarea unuia dintre cele mai folosite refugii de turiști. Este vorba de Stâna Mocirle, un loc unde se pot comercializa produse tradiționale. Unde turiștii se pot adăposti în caz de furtună, loc de popas, loc de campare.

Stâna ajunsese într-un stadiu avansat de degradare și necesita de urgență intervenții pentru exterior, acoperiș, astfel, turiștii au acum un nou obiectiv în Masivul Cozia.

Stâna se află la 2 km de vârful Cozia.

Sălătrucel se vede de la Râmnicu Vâlcea, de fapt, se vede din tot bazinul subcarpatic, este ca un acoperământ, un tiv al muntelui, un brâu colorat cu case înalte, ascunse printre livezi şi fâneţe, mângâiat de brazi, o comună unică prin peisaj, prin demnitate, prin tăcere. Prin geografia penelului, este o picătură din desenul creionat de Dumnezeu la Facere.

Iar dacă minunea Munţilor Dacici, cum mai este numită Cozia, dacă regina Făgăraşilor de Vâlcea trebuia să aibă o gardă, aceea nu putea fi decât Sălătrucel. O comună care se întinde în etaje, ca în vechile aşezări ale Eladei, de jos, din platoul Vâlcii, până la mijloc de munte. Este o încântare să priveşti, ca pe un con desfăşurat, cum urcă, într-o transhumanţă vegetală, căpiţele de fân, brazii cum se sărută cu stejarii, castanii comestibili cum se înfig în seva minerală a Coziei.

Sălătrucel este o hartă vie, desfăşurată şi înfiptă pe o tablă monumentală a judeţului. Jos, corcoduşii sunt zemoşi, deasupra, păpădiile încă au puf. Jos, roua e caldă, sus, te mângâie răcoarea crestelor. Este singura comună în care nu poţi sta în picioare drept, ci te reazemi într-o parte, în toiagul de munte, sau stai întins de parcă ai ţine în spate întreaga Cozie.