Un sector din Drumul Mănăstirilor, Păuşeşti Măglaşi – Stoeneşti, aşteaptă investitorii în turism

Geografia frumoasă a Văii Olăneştiului oferă, azi, prezentului elegant al celui mai frumos judeţ din ţară, un drum nou. Drum oferit investitorilor în turism. Astfel, în Măglaşii de Vâlcea, avem un sector din Drumul Mănăstirilor reabilitat. Într-o zonă picurată parcă din Biblii, scrisă în hrisoavele cerului, avem o cale iniţiatică, drumul care uneşte Mănăstirea Sărăcineşti de schitul Jgheaburi.

„Aşteptăm investitorii pentru pensiuni. Ne aflăm, totodată, în zona turistică a staţiunii Băile Olăneşti. Aşadar, cei care vor să vină la Păuşeşti Măglaşi au de optat atât pentru balneologie, cât şi pentru vizitarea acestei zone subcarpatice, unde se pot cufunda în spiritualitatea noastră românească”, spune edilul Alexandru Dediu.

primar pausesti maglasi alexandru dediuÎntr-adevăr, drumul care leagă Măglaşii de Stoeneşti este un drum care traversează raiul de jos, cel pe care Dumnezeu l-a oferit Vâlcii ca pe un psalm scris, de data asta, de zei pentru muritori. Merită măcar o dată parcurs şi ai să doreşti să revii. Viitorul aparţine, de acum încolo, investitorilor în turism. Şi drumeţilor sau pelerinilor sau, pur şi simplu, celor care vor să trăiască ore, zile, clipe de dans cu natura.

Vâlcea este judeţul patrimoniului naţional, este tezaur, comoara pe care această ţară a dorit să o aibă la un loc. Nu putea alege altă parte, alt colţ de cer decât acest judeţ unde zeii au aşezat, după rânduială, absolut totul. În acest tezaur se află şi Drumul Mănăstirilor Olteniei de sub Munte sau Drumul Călugărului.

Ce înseamnă sau ce este acest drum? Acest drum este un muzeu monastic în aer liber, un traseu iniţiatic, care pleacă din comuna Păuşeşti Măglaşi, unde avem schitul Sărăcineşti.

„Mănăstirea Sărăcineşti – Din actul de danie făcut la 7 iunie 1687 de Tănasie Păuşescu comisul şi Marta monahia (mama sa), către părintele Ştefan – episcopul Râmnicului, rezultă că moşia în mijlocul căreia a fost zidită biserica şi clădirile mănăstireşti fusese a boierilor Sărăcineşti, de unde rămâne şi numele mănăstirii şi al satului din jur.

biserica-manastirea-titireciu-ioan-gura-aur-ocnelePrima atestare documentară a Schitului Sărăcineşti datează din 1437. Pictura datează de la 1717, fiind realizată de Teodosie, Gheorghe şi Preda. După cutremurul din 1838, schitul s-a distrus, refăcându-se apoi între 1855-1857. În 1960 a fost desfiinţat şi abia în anul 1991 a fost reînfiinţat ca mănăstire de călugăriţe”.

De la Sărăcineşti, pe drumul de legătură cu Stoeneştiul, întâlnim schitul Jgheaburi.

“Schitul Jgheaburi este un schit ortodox dinsatul Piscul Mare, comuna Stoeneşti, judeţul Vâlcea. Minunata bisericuţă a schitului, închinată Naşterii Maicii Domnului, adăposteşte o obşte de maici ce înalţă rugăciuni neîncetate pentru binele lumii şi mântuirea tuturor”.

Din schitul Jgheaburi ajungem, prin Bărbăteşti, la schitul Pătrunsa. Pe un drum minunat, care mângâie picioarele Căpăţânilor, ajungem la Costeşti, unde avem schitul Peri şi mănăstirile Arnota şi Bistriţa. Pe acest drum, avem bisericile monument Bodeşti şi Mierleşti, Grămeşti.

Dacă adăugăm faptul că la Costeşti avem izvoarele minerale, am defini acest drum ca pe una din bijuteriile turistice ale Vâlcii.

Toţi cei trei primari – Constantin Banacu, Toma Peştereanu, Gheorghe Dumbravă  – au exact acest proiect în faţă şi toţi trei edilii, alături de Alexandru Dediu din Păuşeşti, ştiu foarte bine perspectivele care se deschid prin realizarea acestui drum. Acest culoar monastic va beneficia de pensiuni, de locuri special amenajate pentru turiştii care se vor încumeta să-l străbată. Este un traseu de bicicletă, un traseu pentru montaniarzi, este un traseu de week-end, este un drum de pelerinaj.

1. MANASTIREA BISTRITADupă toate probabilităţile, acest drum va fi terminat în maximum doi ani, mai ales acum, după ce a scăpat de chingile absurde ale clasificării ca drum judeţean, drum care niciodată nu ar fi avut şanse de reabilitare.

Le urăm succes celor patru primari – din Păuşeşti Măglaşi, Stoeneşti, Bărbăteşti şi Costeşti – în punerea în aplicare a celui mai frumos, poate, drum al Vâlcii, care poate fi continuat la capete. De la Costeşti, acesta poate ajunge, iniţiatic, spre Hurezi, iar de la Păuşeşti Măglaşi,  spre Olăneşti şi Frăsinei. Se deschid multe perspective pentru ca, în viitorul apropiat, Povestea Mănăstirilor Vâlcene, mai exact, harta acestora să fie cunoscută de aici până la Paris.

Mihai IONESCU

loading...

2 comments

  • eu

    Ceea ce se face acum, cu explozia de turism nu este bine pentru spiritualitatea locului. Cine vrea, poate sa mearga in locurile sacre fara ca acolo sa existe pensiuni si alte “atractii” turistice. Atentie, acesta este primul pas catre desacralizare si alunecare in mocirla mercantila.

    Valceni! Cei care aveti constiinta si intelegeti, nu lasati sacralitatea sa fie vanduta pe cativa arginti!

  • Florian Sitatu

    Avem un potențial spiritual excepțional.Drumul către mănăstiri nu trebuie sa fie forestier,plin de șleauri,de-ți nenorocești mașina.
    Nu toți avem vocația de montaniarzi.
    Un drum bun,asfaltat,este o binecuvântare.
    Manastirile noastre trebuiesc cunoscute,puse in valoare.
    Intr-o Europa secularizata,se poate găsi aici o oaza de sacralitate.
    Succes d-lor primari,suntem in sec.21!….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *