TTIP, naşterea unei noi Pieţe Comune (UE + SUA) un pas către cetăţeanul planetar?

TTIP, noul acord de comerţ, de fapt un parteneriat între SUA şi Uniunea Europeană este cap de afiş în aceste zile, odată finalizat, putem spune că se pun bazele unei noi configuraţii economice care poate deveni în viitorul apropiat sau îndepărta, o entitate nouă, aşa cum este în prezent UE.

Acordul de comerţ liber între UE şi SUA devine un pas mare pe scara globalizării şi are la bază exact principiile cu care s-a format Piaţa Comună în anii 50 şi, este de departe, un acord care trebuia să se întâmple mai demult, cel puţin de când s-a înfiinţat NATO.

Acest acord odată finalizat va permite transferul de mărfuri, capital între SUA şi UE, fără acele taxe vamale, singura problemă priveşte soluţionarea litigiilor comerciale, ambele entităţi având propriile curţi internaţionale de arbitraj.

Acset acord va face un pas şi mai mare pe traiectul eliminării graniţelor statelor care fncţionează pe principiul economiei de piaţă, dă un plus cosmopoliţilor dar în acelaşi timp antagonizează şi mai mult ong-urile anti-globalizare.

România va intra implicit în caruselul economic transnaţional şi transeuropean, odată finalizat acest acord TTIP, susţinut şi de Klaus Iohannis şi de cabinet prin vocea ministrului de externe, Aurescu.

Lumea astfel devine mai mică, pe viitor acest acord va deveni probabil o entitate distinctă, dar asta ţine de acomodarea aquis-uluio între SUA şi Uniunea Europeană. Sunt diferenţe mult prea mari de structură internă între cele două ţări, dar nimic nu este imposibil. Să nu uităm de altfel şi de cele două monede care intră ăn acest joc economic, ambele monede care domină în prezent comerţul mondial.

În acest noment, SUA se află în negocieri şi cu 11 state asiatice, mai puţin China, pentru un partenriat similar. Economiile naţionale tind astfel să devină un tot unitar, iar targetul sau un efectul colateral este probabil crearea cetăţeanului planetar, în viitorii zeci de ani.

Din tot acest tablou lipseşte Rusia, o piaţă imensă, dar cu o politică economică destul de ciudată care nu doreşte să se ralieze principiilor economiei de piaţă de tip occidental, ale transparenţei. Rusia preferă un izolaţionsim care însă nu îi conferă avantaje, mai ales într-un context în care economiile mondiale care joacă pe acealaşi joc, se unesc.

Nu trebuie uitat că în aceste zile se negociază un parteneriat similar economic şi cu Canada, deci ambele economii nord americane vor intra în prima piaţă comună transatalntică alături de UE. Între cele două state americane funcţionînd de ceva vreme NAFTA.

Vom vedea cum se vor încheia negocierile dintre cele două entităţi, în ciuda protestelor ecologiştilor, anarhiştilor şi a altor ong-uri cărora li se pare că opincile şi iţarii româneşti se vor dilua într-o lume ceva mai unitară. Deşi, eu cred, că într-o entitate economică şi socială mai mare, iţarii şi opincile româneşti au mai mult farmec şi o mai mare valoare simbolică sau de piaţă, decât în prezent.

Acest lucru se va petrece însă atunci când nea Gheorghe va spune că este european ca cetăţean, de origine română, dar şi Pierre sau Hans sau John vor emite aceeaşi declaraţie. Nu este imposbil, dar pare extrem de îndepărtat acest deziderat.

AP