Trofeul Marketing Politic al anului are un nume: Virgil Pârvulescu

Dacă ar exista un premiu pentru marketing politic în Vâlcea, cu siguranţă acesta ar putea fi decernat lui Virgil Pîrvulescu, pentru că este singurul personaj politic care, în doar un an de zile a ajuns, de la un anonim secretar de stat (vicepreşedinte ANAF) în cabinetul Dăncilă, la un pas de a câştiga Primăria Râmnicu Vâlcea, din partea PNL, fiind considerat, la această oră, cea mai puternică voce a opoziţiei la PSD-PER.

Nu am habar să mai fi înregistrat cineva o asemenea traiectorie în atât de scurt timp.

Care au fost premisele sau reţeta completă a acestui succes formidabil, de necontestat.?

Sunt mai mulţi factori care depind în mare parte de actuala administraţie, care, trebuie să fim realişti, nu este deloc una proastă ,dar numai că a jucat prost în tot acest film, iar Pârvulescu a punctat foarte abil pe fiecare palier, lovind la contraserviciu, adunând game după game, fiind acum în ipostaza de a juca setul decisiv.

În primul rând, inexistenţa unei prese critice, 99% din presa vâlceană a fost în diferite stadii de relaţie cu administraţia Gutău – de la obedienţă până la neutralitate, dar deloc acidă şi acesta este un factor decisiv în a permite unei forţe care să profite de nemulţumiri,(nu există mulţumire absolută) frustrări, eşecuri să croiască un culoar. Şi aici a pătruns Pârvulescu, promovat timid de o jurnalistă, nu una de primă linie, dimpotrivă, din plan secund. Dar, suficient în a da un contur şi un nume unui personaj, care era efectiv anonim maselor.

Ignorarea acestui detaliu de către administraţia Gutău, a permis fenomenul bulgărelului de zăpadă să se rotogolească. Iar în toamnă, se ştia puţin, dar se ştia deja că este unul Pârvulescu, pe facebook, care critică administraţia Gutău. jucând exact pe interstiţiile lăsate libere. Nivel de salariu redus, lipsa de investitori, Râmnicul fiind, din punct de vedere economic, undeva la periferia României, din păcate. . Paradoxal, însă vocea critică nu era a unui om de afaceri, ci tot a unui un simbriaş la stat care, doar înainte cu 4 luni, fusese, cum am spus, membru în cabinetul Dăncilă.

Picătura chinezească a început să curgă. Şi a început să coaguleze insulele de pe facebook ale oportuniştilor, ale multor frustraţi, sau ale unora care chiar consideră că e cazul unei schimbări de sens. Aşadar, o masă eterogenă, diversă ca şi conţinut de la oameni de calitate înoielnică, până la indivizi de substanţă. Toţi au început să identifice în postările lui Pârvulescu o voce de opoziţie, pe fundalul în care presa vâlceană tăcea complice, era fie neutră, fie ridica ode actualului edil.. O presă care nu deranjează.

Pîrvulescu încearcă în toamnă să pună mâna pe USR şi apare chiar un comunicat de presă, prin care acesta este anunţat candidatul USR la primărie. Dezmintit imediat a doua zi de progresiştii vâlceni. Acesta a fost momentul care a compromis definitiv orice viitoare colaborare între cele două părţi, pentru că Pârvulescu a încercat să preia partidul din Râmnic, via Bucureşti.

Bulgărele de zăpadă deja crescuse simţitor, nu însă îndejuns de mare să intre în atenţia PNL.. A urmat cea mai acerbă campanie de net, una emoţională, zgomotoasă, care s-a extins treptat şi a reuşit să fie una cu mult alai. Anul 2020, îl găseşte deja pe Pârvulescu, după 5 luni, un personaj omniprezent şi care părea de când lumea vocea opoziţiei. Postări, critici continue la administraţia Gutău, o rostogolire pe toate site-urile şi conturile, atrâgând precum băţul de vată de zahăr, la fiecare rotaţie, un nou strat de aderenţi.

PNL privea încă în expectativă deşi „masa de net”, acea mulţime eterogenă de care am pomenit mai sus, făcea presiune asupra liberalilor să-l achiţioneze de pe piaţă.

Buican, care este de departe, cel mai bun animal politic din Vâlcea, ezita. De fapt ezită şi în acet moment, dar asta e altă discuţie. În orice caz, varianta pe care o avea PNL la acea oră, pentru Primăria Râmnicului, Claudia Banu, onorabilă de altfel,, nu însemna mai mult de 10 procente, un scor la muncipiu care nu dădea bine la Bucureşti.

În cele din urmă, PNL l-a achizionat de pe piaţa social-media pe Virgil Pîrvulescu drept candidat. Neasumat de lider, dar era o variantă cu procente bune. A venit brusc pandemia.

Foarte bună pentru Pârvulescu, un respiro masiv care i.-a oferit timp de acumulare.

La această oră, produsul de marketing Pârvulescu stă foarte bine în sondaje, Are un alai pestriţ de tot felul de specimene, de la rataţi social, emoţional,şi profesional, analfabeţi funcţional, până la oameni cu realizări, intelectuali, indivizi cu pretenţii, acei exigenţi, o masă amorfă care însă îl împinge spre un posibil succes.

Văzută de pe margine, lupta pentru primărie se anunţă una foarte echilibrată, ironic, poate fi definită drept o luptă între carteluri, cu rezultat incert (o glumă de azi spunea că există chiar şi schimb de notari de casă, în cazul schimbării din toamnă). Există o simetrie perfectă a celor doi candidaţi care însă provoacă multe patimi de o parte şi de alta a baricadei,

Din punctul meu de vedere, trebuie să ai dezechilibre majore sau interese financiare cu mare rază de aşteptare, ca să intri în această încleştare cartelată, cu pieptul inainte, de aceea Râmnicu Vâlcea Week îşi va menţine neutralitatea.

De aceea şi stinghereala pe care o manifestă Buican, ezitarea lui, despre care am pomenit mai sus. Este destul de tăbăcit politic să ştie că un produs pur de marketing nu are la pachet şi garanţia unui succes. De aceea, liderul PNL păstrează o relativă distanţă, pentru a judeca lucrurile post electoral.. Buican nu intră într-o partidă sau pe un teren politic dacă simte că nu are garanţia unei reuşite.

De cealaltă parte, Mircia Gutău a făcut o serie de greşeli mai mari sau mai mici care au dus să piardă garanţia totală pe care o avea doar în urmă cu un an, asupra unei victorii fără probleme.

Amuzant, nu? Anul trecut la alegerile europarlamentare, când Mircia Gutău defila cu PSD, în cabinetul Dăncilă, Pârvulescu era încă membru.

În concluzie, dacă ar exista un premiu de marketing politic, de departe, Virgil Pârvulescu, îl merită,cu prisosinţă. Aşa cum, fără niciun partizanat, jurnalista care l.-a scos din anonimat pe Pârvulescu i-a învins pur şi simplu la scor pe toţi cei patru ziarişti din Vâlcea declaraţi şi care joacă vizbil în tabără Gutău..

Liviu POPESCU