Trei comune se numără printre cele mai dezvoltate 10 localităţi din judeţul Vâlcea

Vineri, în cadrul şedinţei de Consiliu Judeţean, au fost repartizate bugetele pe anul 2019, pentru localităţile din Vâlcea, iar cu această ocazie am putut vedea o statistică a nivelului de încasări, în cele 89 de localități care compun arhitectura economic-adminsitrativă a judeţului.

La o primă vedere, bugetele sunt ceva mai mari faţă de anul trecut şi s-a respectat ideea celor 1000 de lei pe cap de locuitor. Cu mici excepţii, rectificabile, câteva localităţi nu au primit sume pentru pentru domeniul social dar, acest aspect, spune preşedintele CJ Vâlcea, va fi în foarte scurt remediat.

Însă, privind Anexa 1, din tabelul de repartiţii, a sumelor din impozit, putem să ne facem o idee despre realizările fiecărei localităţi din Vâlcea, dar şi un top economic al acestora.

Astfel, pe judeţul Vâlcea, suma totală din impozite pe venit este de 232.628. 000 lei. O sumă care ne poziţionează ca judeţ pe locul 15, la nivel naţional. Aceste sume au fost acordate localităţilor, potrivit unei formule, funcţie de cât au produs. Respectându-se evident valorile financiare pe care aceste localităţi le-au produs. Exceptând Consiliul Judeţean Vâlcea, ne vom opri la clasamentul pe localităţi.

Astfel, motorul economic al judeţului Vâlcea este, implicit, reşedinţa Râmnicu Vâlcea, cu un buget din impozite de 88.185 mii lei. Astfel, Râmnicu Vâlcea, cu o populaţie de 120 mii de locuitori rămâne forţa motrice economică a judeţului şi care vom vedea că implică un salt şi o dezvoltare pentru toate localităţile aflate în aria periurbană.

Cel de -al doilea municipiu, Drăgăşani (20.000 de locuitori) eşte şi al doilea în topul economic al judeţului Vâlcea, cu sume din impozite de 9.070 mii lei.  Nu departe de Drăgăşani, podiumul este completat însă de o comună, vorbim de Budeşti, de 3 ani, destinaţie economică a multinaţionalelor.

Astfel, sumele din impozite la Budeşti sunt de 5.140 mii lei. La o populaţie de 6000 de locuitori (a doua comună ca mărime din judeţ).

Acestea sunt, aşadar, primele 3 localităţi ca buget şi pondere economică ale judeţului Vâlcea.

Urmează acum de la locul 4, oraşele staţiune Horezu (9.000 de locuitori) cu sume din impozit de 4.225 mii lei, Călimăneşti (8.000 locuitori) pe locul 5, cu 4.062 mii lei.

Horezu este considerat un pol regional în zona de vest a judeţului, iar Călimăneştiul este considerată cea mai mare staţiune balneară din România, în compoziţia Călimăneşti – Căciulata – Cozia.

Băbeniul (8.000 de locuitori) este cel de-al 6-lea oraş al judeţului ca pondere economică, sumele din impozit fiind de 3.200 mii lei. Acesta are o dezvoltare destul de accelerată în ultimii 10 ani, cu precădere de când şi-a schimbat statutul de la comună spre oraş şi se află în zona economică centrală a judeţului, într-un pol extins cu Râmnicu Vâlcea (20 de km despart cele două oraşe)

Pe locul 7, avem oraşul minier Berbeşti, în scădere însă datorită declinului domeniului minier. Din păcate, vorbim de un oraş monoindustrial, iar autorităţile ar trebui să se gândească la o strategie postminerit. Pentru că, de la an la an, sumele din impozit scad, deşi nu simţitor, dar trendul se menţine. La ora asta, sumele  sunt de 2.708 mii lei, sub 3.000 cât erau în urmă cu 3 ani.

Locul 8 în economia judeţului revine oraşului Brezoi, o constantă a ultimilor ani, deşi acum 10 ani a avut un declin economic odată cu prăbuşirea industriei forestiere şi a mineritului. Dar sumele din impozite sunt în creştere de 4 ani şi au ajuns la 2.288 mii lei. Brezoi este într-o arhitectură a viitorului, pol regional al nordului.

Top 10 economic este încheiat de 2 comune, astfel locul 9 revine Frânceştiului şi locul 10 revine Mihăeştiului, cu sume din impozite de 2.294 mii lei, respectiv 2.173 mii lei. Dacă Frânceştiul este a doua comună economică (industria agro-zootehnică) după Budeşti, comuna Mihăeşti este cea mai mare din judeţ, cu o populaţie ajunsă neoficial la peste 8.000 de locuitori. Comuna beneficiază şi de siajul industrial al Râmnicului.

Acestea sunt, de  altfel, şi localităţile cu sume din impozite de peste 2000 de lei.  Cele mai mici venituri ca oraş le înregistrează Băile Govora, undeva la aproximativ 1.200 lei, după Ocnele Mari cu aproximativ 1.800 lei.

Sume din impozite mai mari de 1.500 mii lei le regăsim în toate comunele metropolitane – Bujoreni, Păuşeşti Măglaşi, Dăeşti, Bujoreni. Dar putem menţiona şi Mălaia, cea mai bogată comună a nordului (pol energetic) sau Costeşti şi Alunu, ambele având o industrie locală minieră (calcar şi cărbune).

Aşadar, dintr-un total de 89 de localităţi, raportat la sumele din impozit, 69 de localităţi au sume din impozite pe venit sub 1.000.000 lei. Asta înseamnă că menirea unui primar este a reuşi să pună mână pe un investitor strategic în localitate, pentru a crea o mică industrie locală şi care să-i asigure o funcţionare a localităţii, cât mai puţin dependentă de resursele centrale.

După sumele acordate în şedinţa de vineri, pentru echilibrarea bugetelor locale, s-a ajuns însă la o uniformizare a bugetelor pentru cele 89 de localităţi al judeţului.

Liviu POPESCU

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *