“Transilvania Bogată” era mult mai… săracă decât România în preajma Marii Uniri de la 1918

Uneori, acest mit al ardelenilor care, în 1918, au luat în spate o Românie feudală şi înapoiată, plină de “mitici”, se transformă într-o declaraţie metalizată, care nu face decât să aţâţe orgolii peste munţi şi să adâncească aceste clivaje dintre sibieni şi vâlceni, clujeni şi teleormăneni, timişoreni şi mehedinţeni sau între Transilvania şi restul lumii.

În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa, Transilvania şi Bucovina erau cele mai sărace zone din Imperiul Austro-Ungar, în condiţiile în care Regatul intrase în era industrială – Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, Constanţa, Craiova deja erau adevărate enclave industriale.

Să privim harta economică de la 1918. Vechiul Regat avea un PIB, la 1918, de 18,5 lire sterline. Nu este un PIB mare, dar se află peste cel al Bulgariei, de 13,5 lire, şi peste cel al Imperiului Rus – 12,5 lire sterline.

Provinciile care au revenit României după Marea Unire aveau următorul PIB – Transilvania – 16,6 lire sterline, Bucovina – 13,3 lire sterline şi Basarabia – 11,3 lire sterline.

Regatul preia, astfel, 3 provincii destul de sărace şi reuşeşte totuşi, în decurs de 20 de ani, să le omogenizeze.

În fostul Imperiu Austro – Ungar, doar Dalmaţia era sub Bucovina, având un PIB de 10,9 lire. Nici Galiţia poloneză nu o ducea pe roze. În schimb, actuala Cehie avea al doilea PIB după Viena, 31,4 lire faţă de 39,2 lire, cât era produsul în capitala Austriei.

În prezent, nu există chiar o prăpastie între Transilvania şi Vechiul Regat. Judeţe precum Sălaj, Harghita, Covasna, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Hunedoara sau Caraş Severin nu sunt cu nimic deosebite faţă de Vaslui, Teleorman, Botoşani, Ialomiţa etc.

AP

 

One comment

  • stefan dobre

    Câți vâlceni trăiesc oficial în Sibiu. De ce vin?

    Într-o eră în care putem călători oriunde în Europa doar cu buletinul, nicio instituție specializată din județul Sibiu nu are o evidență clară a numărul de persoane sosite în Sibiu, în ultimii ani, din județele învecinate. Cu toate acestea, semne clare că Sibiul atrage de la o zi la alta tot mai mulți tineri din regiune sunt mai evidente ca oricând.

    În parcările blocurilor nou apărute în prelungirea Bulevardului Mihai Viteazu predomină mașinile ale căror numere de înmatriculare provin din județul Vâlcea. Angajații Zonei Industriale Vest spun că săptămânal apar mașini cu numere de Vâlcea, Alba sau Mureș, pline de tineri, care în două ore fac turul fabricilor și depun CV-uri peste tot. Complexul Rezidențial Avantgarden 3, aflat în zona magazinului Dedeman, avea cumpărată publicitate în vara acestui an pe panouri outdoor din zona centrală a orașului Râmnicu Vâlcea. Deși semnele sunt cât de poate de clare, nici Direcția Județeană pentru Statistică Sibiu și nici Evidența Populației de la Primăria Sibiu nu au cifre relevante pentru a vedea clar numărul vâlcenilor veniți în ultimii ani în Sibiu. Iar motivul este unul simplu: dacă nu au interes clar (asistență socială sau medicală), nimeni nu merge de bunăvoie să obțină o viză de reședință.

    Singura instituție care deține cifre relevante în acest sens este Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Sibiu. Conform reprezentanților acesteia, la data de 5 noiembrie 2015 numărul de persoane care au reședința în municipiul Sibiu și nu au domiciliul în municipiul Sibiu este de 1840 persoane. ”Dinamica populației în acest caz este foarte mare, dar dacă nu se concretizează într-un act, cifrele nu sunt relevante. Indiferent de localitățile de proveniență, intrările în oraș nu mai pot fi ținute sub evidență pentru că cifrele sunt foarte mari. Au fost momente în trecut când se știa la persoană cine și de unde vine, dar în secolul XXI nu mai este posibil”, a declarat pentru Turnul Sfatului directorul DJEP Sibiu, Florin Munteanu.

    O altă instituție care deține cifre relevante în acest sens, deși neactualizate, este Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu. ”Studiul privind profilul studenților din cadrul ULBS”, valabil la nivelul anului 2008, arăta că ”majoritatea studenților provin din județul Sibiu- 48%. După județul Sibiu, județele cele mai bine reprezentate ca și număr de studenți sunt Vâlcea- 11%, Brașov- 9%, Alba- 5%, Mureș- 4%, Olt- 3% și Hunedoara- 2%”. Atunci erau 6474 studenți din județul Sibiu și 1594 din județul Vâlcea. Același studiu, dar la nivelul anului 2012, arată o evoluție interesantă. ”Majoritatea studenţilor provin din judeţul Sibiu- 46,81%. După judeţul Sibiu, judeţele cele mai bine reprezentate ca şi număr de studenţi sunt: Vâlcea (16,19%), Braşov (6,43%), Alba (5,83%), Mureş (3,20%), Hunedoara (2,36%) şi Olt (2,22%)”.

    Motivele pentru care Sibiul atrage tineri din județele învecinate sunt cât se poate de clare. Predomină cele economice, însă importante sunt și cele sociale, calitatea vieții sau ofertele pentru petrecerea timpului liber în Sibiu. Conform Direcției Regionale de Statistică Alba, salariul mediu net în județul Sibiu este cu aproape 400 de lei mai mare decât în județul Alba și cu peste 200 de lei peste nivelul celui din Brașov, la nivelul lunii iulie 2015.

    “Cel mai mare câştig mediu brut a fost înregistrat în judeţul Sibiu (2690 lei), iar cel mai mic în Harghita (1762 lei). Faţă de luna anterioară câştigul salarial mediu brut lunar a crescut în judeţele: Sibiu cu 3,62% (+94 lei), Harghita cu 2,86% (+49 lei), Covasna cu 2,24% (+40 lei), Alba cu 1,65% (+35lei ) şi Mureş cu 0,70% (+16 lei) şi a scăzut doar în judeţul Braşov cu 1,57% (-39 lei)”, arată sursa citată. În aceeași perioadă, în județul Vâlcea salariul mediu brut a fost de doar 1495 de lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *