Transalpina de la edictul roman la aversiunea comuniștilor pentru acest culoar strategic

Transalpina. Ştim atâtea despre acest drum, dar, în realitate, prea puţin. În ultimii 8 ani, Transalpina a fost vizitată de zeci de mii de turişti, însă câţi, oare, ştiu că prima dată sau prima piatră pusă pe acest drum a fost aşezată de romani? Astfel, Transalpina a fost enunţată, printr-un edict, la Roma, ca făcând parte din “coridorul IV strategic”, cel care lega de fapt Panonia, prin Transilvania, de Moesia. Este cea mai importantă rută romană, se ştie că rar  alegeau romanii văile de râuri drept rute comerciale sau militare, din mai multe raţiuni – evitarea ambuscadei sau a viiturilor, care putea să pună în pericol transportul. Altfel spus, romanii nu aruncau cu banii pe drumuri pe care apa le putea distruge într-o singură viitură.

Transalpina3

Transalpina, astfel, a fost exact coridorul care lega Ulpia de cetăţile din sud. Romanii au ales drumul mergând efectiv după căile transhumanţei dacice. Există date cu privire la identificarea unor fortificaţii de tip castru în zona Oaşa, atunci când s-a construit barajul. Dar se vorbeşte şi despre un alt castru în zona Stânei Ştefanu.

Ulterior, Transalpina a fost locul prin care voievozii valahi care pierdeau o luptă în Ţara Românească alegeau să fugă, pentru a perioadă, în regatul maghiar. Vlad Ţepeş, dar şi Mihai Viteazul, sunt cunoscuţi pentru alegerea acestei rute. Vorbim de o perioadă în care Valea Jiului şi Valea Oltului nu aveau drumuri.

Transalpina este calea marii migraţii a ciobanilor din Hunedoara, Sibiu şi Alba, în momentul în care li se impune de către Imperiul Habsuburgic o nouă taxare. Sau a românilor din Ardeal în momentul semnării acelui act criminal “unio trium nationum”, când majoritarii români efectiv sunt excluşi din viaţa politică şi socială a Transilvaniei.  Transalpina este astfel cărarea în urma căreia, de la Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Vaideeni, Mălaia, Voineasa, Rucăr, apar zeci de aşezări transilvane. Transalpina este coridorul migraţionist, fapt care duce ca, la începutul secolului al XIX-lea, zeci de familii de pe o parte şi de pe cealaltă a muntelui să contribuie financiar la reabilitarea acestui drum.

transalpina1

Nemţii, în primul război mondial, sunt cei care definitivează o parte din culoar, dar Carol al II-lea este cel care, oficial, inaugurează şi înscrie în nomenclatorul drumurilor naţionale acest drum, în 1938.

Drumul este utilizat de nemţi în al doilea război mondial, este ruta de aprovizinare a armatelor din sud şi din nord. Transalpina este cunsocută la Berlin drept rută militară, fapt care îi determină pe comunişti să nu o reabiliteze.

Mai mult, comuniştii trec la un nou proiect – Transfăgăraşan, tocmai pentru că Transalpina era deja cunoscută serviciilor de spionaj militare din vest. Iar regimul în paranoia loc cu privire la Ardeal, căutau o soluție să treacă munții.

”Vara asta Transalpina a fost din nou un obiectiv turistic căutat de români, poate chiar mai mulți în acest an, dat fiind pandemia. S-a simțit în Obârșia Lotrului și o veste bună avem, este faptul că a crescut și în acest an numărul locurilor de cazare. Voineasa se dezvoltă și asta este bine, faptul că avem an de an, noi spații de cazare și flux de cetățeni. În ceea ce privește sindicatele, cred că s-au spus atâtea și toată lumea vede cum stă situația. Este un proiect la Vidra, să sperăm că se va implementa”, spune primarul Gabriel Năstăsescu, primarul din Voineasa.

Mihai IONESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *