“Toscana României” – podgoriile Drăgăşaniului lăudate de revista The Guardian

Podgoria Drăgăşanilor are o istorie ce datează încă de pe vremea geto-dacilor, de acum peste două mii de ani. În sprijinul acestei teorii stau numeroase vestigii şi legende. Una dintre legende este cea referitoare la denumirea a două vechi soiuri locale de viţă-de-vie, Braghină şi Gordan, cultivate la Drăgăşani. Astfel, se pare că denumirea de ”Braghină” ar proveni de la ”Bagrina”, numele uneia dintre fiicele regelui Burebista, cel care a ordonat defrişarea viilor, iar denumirea ”Gordan” ar proveni de la numele unui viteaz luptător dac, ale cărui fapte de vitejie deveneau de neîntrecut, dacă înaintea confruntării bea câteva pahare de vin, notează renumitul oenolog Mihai Macici, în volumul ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

Vinurile de Drăgăşani erau foarte apreciate în trecut, aprecierile regăsindu-se în însemnările unor călători precum Raichevici, J.L. Carra, Colson Felix şi Domenico Sestini. Ampelograful francez J.Roy Chevier spunea că: ”Aici posedau vii de frunte domnitorii, boierimea şi mănăstirile, făcând vinuri bune de lux, pentru masă şi pentru export”. Până la apariţia filoxerei, sortimentul vinurilor de Drăgăşani era format din soiurile Crâmpoşie, Braghină şi Gordan, la care se adăuga Tămâioasa albă românească, acestea fiind culese împreună şi dând un vin de o calitate deosebită, cu o tărie alcoolică de 9-10% vol. O veche zicală din popor spunea: ”Crâmpoşia dă tăria, Braghina produce spuma, iar Gordanul umple butea”.

n prezent, inima podgoriei o formează centrul viticol Drăgăşani, la care se adaugă centrul viticol Iancu-Jianu şi centrele Guşoeni şi Cerna. Sortimentul centrului viticol Drăgăşani este format din soiurile Sauvignon, Chardonnay, Riesling italian, Pinot gris, Fetească albă, Fetească regală (pentru vinuri albe); Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot (pentru vinuri roşii) şi Tămâioasa românească (pentru vinuri aromate). Mai recent, în sortimentul podgoriei Drăgăşani au intrat şi câteva soiuri noi, create de Staţiunea de cercetări viticole: Crâmpoşia selecţionată, o replică a vechii Crâmpoşii (pentru vinuri albe), Novac şi Negru de Drăgăşani (pentru vinuri roşii), Victoria (soi valoros pentru struguri de masă, răspândit pe multe meridiane ale globului), Azur (soi negru pentru struguri de masă), Călina (soi pentru stafide).

Profesorul I.C. Teodorescu, vorbind despre podgoria Drăgăşanilor, spunea: ”într-un decor minunat şi nespus de armonios s-au pomenit Drăgăşanii de când îi ştie lumea. Delicata esenţă de sănătate şi bucurie pe care au dat-o Drăgăşanii sub forma unui vin durabil, uşor spumos şi cu reflex incomparabil de atrăgător a servit la împărtăşirea celor mai luminoase figuri ale trecutului: nobilimea dacă, generalii oştilor romane, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, precum şi cei mai temuţi haiduci şi pandurii liberatori ai lui Tudor. Cine trece pe lângă apa Oltului, în sus de Drăgăşani, să se descopere cu evlavie în faţa acestui templu măreţ şi unic al ţării”

Sectorul viticol a început să fie recunoscut în Uniunea Europeană datorită soiurilor autohtone.  Publicația britanică The Guardian laudă vinurile românești, cu referire la podgoriile Drăgăşani,  pentru raportul avantajos calitate-preț și afirmă că producătorii din România ar putea profita atât de recolta slabă de struguri de anul acesta, cât și de Brexit.

Producția de vin a României a crescut cu 64% anul trecut, comparativ cu 2016, de la 3,3 până la 5,3 milioane hectolitri, ceea ce o plasează pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali de vin.

AP

 

 

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *