Top cele mai frumoase 10 locuri din Țara de sub Cozia care merită văzute

1. Cascada Pătești

Cascada Pătești este o invitație pentru oricine care admiră natura și vrea să o simtă aproape de miezul ei, să o atingă, să-i simtă pulsul, să o respecte să argumenteze că lucrurile frumoase aparțin contingent acestui județ.

Ca să ajungi la Pătești, ai la dispoziție o jumătate de oră, de fugă dinspre Râmnicu Vâlcea, pe maul estic al Oltului, să traverseze coomuna Dăești, spre Călimănești și apoi la bifurcația Jiblei, să alegi dreapta, la intrarea în localitatea care este tivul Coziei. Sălătrucel.

2. Parcul fosilier Pătești

Atnic când marea Tetis domina peste jumătate din emisferă, când continentele de azi nu existau, când lighioanele lumii înotau prin ape, când scoicile şi melcii marini erau stăpânii Coziei. Pietrele care au fost găsite în malul pârâului au adus cu ele istoria geologică a planetei. O superbă colecţie de recif din cretacic a ieşit la iveală şi minunile lumii pierdute au fost dezvelite azi la Sălătrucel.

3. Mănăstirea Berislăvești

Mănăstirea Berislăveşti, situată la poalele Muntelui Cozia, pe malul stâng al râului Coisca, pe drumul ce duce spre Curtea de Argeş, apărea până acum doi ani, pelerinului, ca o ”cetate fantomă” de veac trecut chiar dacă aici, ultima dată, clopotele au bătut penultima dată în  anul 2006. Berislăveşti este un ansamblu monahal început în secolul al XVIII-lea de Alexandru Bucşenescu, mare paharnic, şi finalizat de egumenul Nicodim Beligrădeanu în 1762.

4. Ostrov. Mănăstirea dintre ape, ridicată cu 6 metri, în anii 80

Biserica dintre ape, cum mai este cunoscută, schitul Ostrov, aflat în Călimăneşti, are, ca act de naştere, documentul emis de cancelaria voievodului Radu cel Mare, la 1500. „Este atestat documentar ca prima mănăstire de maici din Ţara Românească. Ostrovul va fi, pe rând – locaş de rugăciune, loc de surghiun şi penitenţă, incintă ocupată samavolnic, distrusă şi pustiită, teren zguduit de cutremure şi monument istoric deposedat de propriile obiecte de patrimoniu”, după cum precizează Arhiepiscopia Râmnicului.

5. Stânișoara, Mănăstirea din mijlocul munților de sub Cascada Păușei

Dincolo de munte, departe de orice așezare omenească, sub o cascadă care pare că vine direct din cer, există un loc unde întâlnim una dintre cele mai frumoase mănăstiri vâlcene, Stânișoara. Un lăcaș de cult care contribuie la definirea Vâlcii de sub munte drept Athos al României, datorită zecilor de ctitorii ecleziastice care se întind de la nord la sud în Țara Oltului de Vâlcea.

6. Chiliile rupestre săpate în stâncile de la Turnu

Primele chilii săpate în piatră, locul unde cei dintâi sihaştri l-au găsit pe Dumnezeu, pentru a le fi părtaş în paradisul numit mai apoi – Mănăstirea Turnu.
Mănăstirea Turnu este una dintre vetrele monahale de spiritualitate creştină din Eparhia Râmnicului, aşezată într-un loc retras, pe malul stâng al Oltului, sub Muntele Cozia.
Denumirea mănăstirii vine de la un turn masiv, de pe stânca numită „Piscul lui Teofil”, construit în secolul al II-lea de legiunile romane din Castrul Arutela, ale cărui ruine se mai văd la un kilometru spre sud în Poiana Bivolari. La început i s-a zis „Schitul de după turn”, apoi Schitul Turnu, în cele din urmă Mănăstirea Turnu.
Schitul a fost înfiinţat de Mitropolitul Varlaam.

7. Unicat în România: Mănăstirea Cozia și pictura ei medievală

„Picturile de la Cozia reclamă un popas mai îndelung, deopotrivă pentru particulara lor orientare iconografică și pentru severitatea ținutei, severitate care nu ascunde calitățile de excelent desenator și verva de penel a autorului anonim.  Aflate în contact cu pictura sârbă contemporană, decorația de la Cozia exprimă fără echivoc momentul de recrudescență mistică a isihasmului, a cărui autoritate în Țara Românească a primilor Basarabi beneficia pe atunci de energica personalitate a lui Nicodim de la Tismana” – spune reputatul critic și istoric de artă Vasile Drăguț.

Toți cei ce pășesc în Biserca Mare a Mănăstirii Cozia s-au oprit să privească, măcar pentru o clipă, siluetele prelungi și stranii ale celor patru sihaștrii pictați pe perete, deasupra locului de unde se cumpără lumânări. Ei sunt Macarie, Metodie, Petro și Onufrie cel Mare (Onoifrie), mari „campioni ai pustniciei”, cum le spune Răzvan Theodrescu.

8. Satul Maramureșan de sub poalele Coziei

O comoară. Un  sat de poveste, un sat unic în România, Un mic sat, cu origini maramureșene, salvat de la dispariție de Ana Maria și Leonida Duduleanu.

9. Schitul Fedeleșoiu, fosta închisoare medievală pentru femeiSchitul Fedeleşoiu din localitatea vâlceană Dăeşti, ctitorie voievodală din secolul al XV-lea şi fostă închisoare medivală pentru femei, va fi reabilitat cu fonduri europene, devenind un reper turistic pe Drumul Mănăstirilor Olteniei de Sub Munte. „Este unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult din Ţara Românească, apărut odată cu localitatea Dăeşti. De fapt, istoria acestui lăcaş de cult porneşte împreună cu schitul Ostrov din Călimăneşti, Fedeleşoiu devenind o anexă a acestei stăreţii. 

10. Snamăna, satul medieval din pădure, din comuna ascunsă de pădure

Secretele Valahiei vechi sunt peste tot. Ascunse de stânci, ascunse în hrisoave, în vorba bătrânului de la poartă, în rocile de pe dealuri, în pietre dăltuite… sau dincolo de păduri.

Deşi, ciudat, râmnicenii s-au născut cu acest loc în ADN. Această poartă spre trecut, acest mic regat ascuns, despre care nimeni, chiar nimeni nu ştia, timp de sute de ani, decât cei de jos, din micul târg medieval al Râmnicului.