Top 11 locuri superbe pe care sunteti obligați a le vizita în Vâlcea de Mijloc

1. Cătunul Firijba, cel mai vechi sat din județul Vâlcea…

Pe valea unui râu, un râu princiar, râu care vine din miezul Munţilor Căpăţânii, între dealuri mitologice, în sunet de legende, se află unul dintre satele cele mai vechi din Vâlcea. Un sat care vine din vechimea altor timpuri, în jurul a două cetăţi dacice de pe Dealurile Cărămizilor, un aşezământ subcarpatic, frumosul arhipeleag al Popeştilor.

La început erau doar Valea Caselor şi Firijba, două mici comunităţi ascunse de pădure, departe de drumurile principale, pe unde veneau invaziile, două mici sate, unde câteva suflete au pus bazele unei aşezări, chiar în mijlocul Vâlcii. O aşezare care urcă adânc spre inima pădurii de la Cărămizi, spre locul miticei cetăţi dacice şi una care se afundă sus, în pădurea deasă care mărgineşte Popeştiul de Frânceşti. Satul Firijbei, al tăietorilor de lemn, care foloseau nişte unelte vechi, “ferăjuri” sau “firăzuri”, strămoşii ferăstraielor de azi..

E locul unde oamenii  trăiesc minimum 90 de ani, e locul unde echilibrul de aerosoli este mai bun decât la Govora, este locul unde vara plouă câte puţin în fiecare zi, este locul unde corcoduşii înfloresc chiar pe 1 martie, este cel mai frumos loc din România, este, de departe, locul unde minunile se întâmplă cu adevărat.

2. Biserica de la Urși. Monument inclus în Patrimoniul European

Biserica de lemn din Urşi a fost construită în 1757 şi poartă hramul „Buna Vestire” şi „Arhanghelul Mihail”. Se remarcă atât prin arhitectură, cât şi prin pictura exterioară şi interioară, realizată în culori vii, după vechea tradiţie bizantină. Deosebită este şi pictura din partea de vest care o înfăţişează pe Maica Domnului cu un acoperământ cu aripi, o pictură asemănătoare fiind şi la Mănăstirea Govora.

Monumentul Istoric din satul Urşi comuna Popeşti a fost restaurat prin intermediul Fundaţiei Pro Patrimonio.

3. Cotoșmanu – Pădurea Blestemată a lui Robin Hood-ul Vâlcii, descrisă de la Gala Galction

Există în Vâlcea o pădure de legendă, o pădure cu stejari seculari, descrisă, de altfel, şi de Gala Galaction – Pădurea Cotoşmanu.

Pădurea asta desparte două comune, Popeşti şi Roieşti, şi se întinde de-a lungul drumului naţional Horezu – Craiova, dar şi spre vest, înspre Cernişoara. E o pădure atât de deasă, încât nu ai cum să nu te rătăceşti prin ea dacă nu eşti din partea locului.

Iar Drumul Cotoşmanului, cel care face legătura dintre Popeşti şi Roieşti, are un pitoresc aparte, împletind serpentine printre pădurile de fag şi stejar şi promiţând şoptit multe poveşti ascunse. Fiindcă Pădurea Cotoşmanului are trei mari poveşti – povestea aurului, povestea cetăţii dacice şi povestea jidovului sau a uriaşului.

 

4. Drumul Haiducilor – un drum de poveste care unește Roeștiul de Pesceana pe sub culmea Cotoșmanului

La Roeşti, acolo unde se termină subcarpații Vâlcii, unde localnicii au ridicat o biserică pe tiump de noapte în cea mai neagră perioadă a stalinismului românesc,  se spune că a existat una din cele mai vechi comunităţi de pe acest tărâm al Vâlcii.

Haiducii care au sălăşuit în Valea Pescenei au indus o adevărată stare de teroare în rândul neguţătorilor care urcau spre Râmnic, tăind pădurea Şirinesei. Secole la rând, haiducii i-au prădat pe bogaţii care au tranzitat Valea Pescenei, „isprăvile“ lor ajungând şi în documentele poliţiei.

5. Biserica cu Moartea cu Coasa, un blestem vechi de 300 de ani, în comuna Oteșani

Mii de copii au ştiut de frica acelei biserici. Treceau în fugă pe lângă şi mai apoi, adulţi fiind aveau o strângere de inimă, când mergeau la slujbă şi pe furiş, aruncau un ochi la acea frescă…

Pictura de pe peretele exterior era groaznică ca simbol! Moartea cu coasa. Este simbolul sfârşitului, al blestemului, unicat în Vâlcea, vechi de peste 300 de ani, pe malul Luncavăţului. Biserica cu hramul „Buna Vestire” se află chiar în centrul satului Oteşani, pe malul stâng al râului Luncavăţ, ca o cetate, lângă locul unde s-au luptat doi cavaleri greci. Numele lor este inscris pe cruce. Doi cavaleri greci, care trăiau la curtea lui Mavrocordat, prieteni buni iniţial, au intrat în conflict pentru o fată din zonă. Cel care era ţiitorul ei, a prins-o într-o noapte cu pritenul săi. Evident că soarta s-a decis la un duel.

Altă legendă spune că cei doi erau chiar fraţi din Salonic. În fine, înaintea luptei, s-a pus legământ. Cel ucis să fie îngropat de învingător, pe malul acestui râz. Aşa s-a întâmplat şi o cruce mare stă şi acum la sud de biserică, pe care sunt înscrise numele celor doi cavaleri.

 

6. Pârâul din Oteșani care scoate trovanți din măruntaiele pământului

În mijloc de judeţ, la Vâlcea, există o localitate cunoscută mai degrabă pentru locul de naştere al marelui compozitor Ion Dumitrescu. Este vorba de Oteşani, o frumoasă comună submontană, unde colectivul comunist nu a avut niciun succes, unde casele păstorilor se înalţă semeţe pe valea nobilă a Luncavăţului.

Aici, în această comună minunată din bazinul Horezului, se află cea mai mare zestre geologică de trovanţi a României.

Dealul Măgura este dealul care uneşte, într-un singur punct, trei comune – Oteşani, Măldărăşti şi Cernişoara. Acolo, minunea face ca, fix din acel punct, să pornească un pârâu cu nume ciudat – Gresarea. O combinaţie între gresii şi sare. Adică exact ce se află în măruntaiele pământului la Oteşani, apă sărată şi gresii.

7.  Mănăstirea Dintr-un Lemn, bijuteria unică din Mijlocul Vâlcii

Mănăstire Dintr-un Lemn, o bijuterie a secolului al XVI-lea, situată pe malul râului Otăsău, în satul Dezrobiţi, unul dintre cele nouă sate care compun comuna Frânceşti, chiar în centrul judeţului Vâlcea. De altfel, comuna Frânceşti este o veche vatră monahală. Pe teritoriul ei au fost ridicate, începând cu secolul al XVI-lea, patru mănăstiri: Dintr-un Lemn, Surpatele, schitul Mănăileşti şi schitul Colnic, azi doar primele două păstrându-şi destinaţia iniţială.

Dar cea mai vestită şi mai căutată dintre toate este Mănăstirea Dintr-un Lemn, în mare parte datorită legendelor care se împletesc cu istoria sa. Este singura mănăstire care a fost construită în urma aflării unei icoane, apărute parcă de nicăieri şi care a propus astfel umanităţii un templu ortodox – mica monadă de la Frânceşti.

8. Legenda crimei și a sinuciderii de la Mănăstirea Surpatele

legenda care împlineşte 200 de ani, la frumoasa Mănăstire a Surpatelor, loc unde 18 măicuţe trăiesc în ascultare şi în comunicune cu natura dar şi cu Dumnezeu, unde pelerinii vin an de an să se roage în prima duminică a lunii iunie la Icoana Făcătoare de Minuni. Icoana care plânge cu lacrimi dulci.

Aşezată în mijloc de pădure, în comuna Frânceşti, lăcaşul de cult este o bijuterie monahală, de patrimoniu, făcând parte din arhipeleagul de schituri şi biserici cu care judeţul Vâlcea ocupă primul loc la nivel naţional din acest punct de vedere.

9. Biserica de lemn din Suiești, o bijuterie din Sălaj (1658) salvată de la dispariție

Biserica de lemn din satul Şuieşti a fost construită în 1658, în judeţul Sălaj, comuna Gâlgău. După ce a funcţionat o perioadă în curtea liceului militar de la Breaza, a fost adusă de patriarhul Iustinian Marina, în 1950, în localitatea vâlceană. Această biserică şi cea a lui Horea din Albac, din staţiunea Băile Olăneşti, sunt lăcaşele de cult salvate de la distrugere şi aduse în Vâlcea de fostul patriarh Iustinian.

10. Lacul fără fund din comuna celor 7 dealuri și 7 sate

Nimeni nu ştie cum  apărut. Nu sunt izvoare în zonă. Nu este nimic din exterior care să alimenteze acest lac. „Cred că vine din pământ”, spun oamenii.

Pe drumul care taie creasta dealului dintre Lăpuşata şi Roşiile, la un moment dat, se intră în pădure. O pădure care acoperă al 7-lea deal şi al 7-lea sat din această frumoasă comună de Vâlcea, singura din judeţ care are cele 7 sate dispuse pe 7 dealuri.

Numai că al 7-lea sat poartă cu sine un mister. Dacă treci în viteză, nu ai cum să îl vezi. Mergând însă încet, la un moment dat, pe marginea drumului, se face un mic intrând. Am oprit maşina. Aici trebuie să fie… Am mers câţiva paşi până la marginea pădurii şi atunci l-am văzut.
La 50 de metri în jos, printre siluetele dezvelite ale fagilor de început de martie, se vede… lacul fără fund. O întindere verde de apă, care leagă parcă toată pădurea la un loc. O întindere limpede, din care ies aburii dimineţii.

11.  Cel mai valoros sit paleontologic din Europa se află la Tetoiu

​Maimuțe mari, girafe cu gât scurt, tigri cu dinți-sabie, rinoceri sau pangolini. Pare o enumerare dintr-un film de animație, însă este vorba de fosile descoperite într-un sit paleontologic din Vâlcea, numit Grăunceanu și re-analizate în SUA. O echipă de la University of Arkansas studiază de 8 ani sit-ul și spune că este unul dintre cele mai valoroase din Europa, dând o colecție uimitoare de fosile din pleistocen. Grăunceanu este cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est.