Tomşani – punte voievodală între Depresiunea Horezu, Valea Bistriţei şi Valea Luncavăţului

Primăria Tomşani a demarat construcţia la utimele 2 poduri peste râul Bistriţa, unul în punctul Epure Foleştii de jos şi punctul Lunguleşti, ]n completarea celor 7 poduri realizate, astfel încât handicapul datorat râului Bistriţa care împărţea localitatea în două, a fost anulat iar toate satele de pe cele două maluri fiind legate.

Vechea comuna a plutaşilor de pe Bistriţa, cea mai întinsă din această parte de judeţ, punte între Băbeni şi Horezu, apare azi ca una din cele mai legate aşezări subcarpatice, o comună unde spiritul antreprenorial al celor care şi.au dezvoltat ferme zootehnice şi pomicole, au definit clar o direcţie de dezvoltare.

trebuie spus că în ultimii ani, primăria a investit în tot ce înseamnă utilităţi, drumuri, apă, canalizare, ştind că doar astfel poate să fie una din cele mai căutate destinaţii imobiliare şi a dezvoltării de afaceri în turism.

Lucrurile nu s-au lăsat mult aşteptate, în prezent, în Tomşani vorbim de câteva sute de doljeni, bucureşteni care au ales să cumpere case vechi sau terenuri, cu ideea că aici urmază să se retragă pe timpul verii sau la pensie.

Următoarele două poduri la care se lucrează au 52, respectiv 68 de metri iar Dumitru Pearcu spune că prin aceste poduri se finalizează unul din marile proiecte edilitare prin care satele de pe malul stâng şi drept ale Bistriţei să aibă legătură directă.

Există în prezent acces direct spre proprietăţile pe care oamenii le deţin fie într-o parte fie în cealaltă a râului.Bistriţa

Trebuie menţionat că în comuna Tomşani majoritatea drumurilor au fost reabilitate şi modernizate, ne referim la satele Tomşani, Bogdăneşti, Chiceni, Băltăţeni Foleştii de Sus, Foleştii de Jos”, prin Programului Naţional de Dezvoltare Locală – subprogramul „Modernizarea satului românesc”, dar şi prin fonduri europene., 1 milion de euro fiind investitţi în infrastructura mare.

Deşi are  puţin peste 2.000 de locuitori, cei din Tomşani par să fi descoperit cum să facă treabă, având  şcoală modernă, străzi asfaltate şi case cochete, reţea de apă şi reţea de canalizare, un iluminat modern.

Comuna, numită şi capitala mierii din România, a ajuns să arate acum ca un orăşel cochet din Germania. Autorităţile locale au înţeles importanţa fondurilor europene nerambursabile şi au realizat proiecte prin care au reuşit să le atragă.

Vorbim de comuna care începe cu un parc, merge pe vechea linie de mocăniţă şi este o punte între căile rutiere şi comerciale ale Vâlcii.

bogdanesti asfalt

alunecare pe cni

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *