Toma Ciolacu, a reprezentat judeţul Vâlcea la Chişinău, într-o adunare renunită a administraţiilor locale din cele 2 ţări

Începând cu 24 ianuarie anul acesta, în Republica Moldova, în jur de 150 de localităţi au adoptat declaraţii de unire cu România. Deşi semnatarii sunt consilieri locali şi primari, iar documentele au aparenţa unor acte oficiale cu ştampilele şi antetul primăriilor, declaraţiile de unire nu au valoare juridică. Sunt gesturi simbolice menite să atragă atenţia asupra dorinţei de reîntregire a României.

A fost o declaraţie care ne-a surprins, demult ar fi trebuit. Noi suntem un popor român şi acest lucru va duce atât Republica Moldova, cât şi România spre un mare succes”, spune o elevă de la Liceul „Aurel David” din comuna Bardar.

„Da, sunt de aceeaşi părere, facem parte din acelaşi popor, care ar fi trebuit să nu fie despărţit niciodată, adică Basarabia de România şi cred că o să fie într-un ceas bun”, spune o altă elevă. Mărturisește că istoria este materia ei preferată. „Am memorie foarte bună şi pentru că pe viitor, dacă vor veni întrebări şi dacă o să apară neclarităţi, eu voi şti adevărul şi voi fi informată”, spune ea.

În anul Centenarului, Vâlcea a avut un reprezentant la Chişinău, într-un eveniment de anvergură care a reunit administraţiile locale din România şi Republica Moldova într-o unire simbolică a reprezentanţilor comunităţilor locale

Aşadar, Preşedintele interimar al Asociaţiei Comunelor din România, filiala Vâlcea, primarul comunei Stroeşti, Toma Ciolacu a fost prezent la Chişinău, pentru a participa la Adunarea generală a Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova, cea de-a III-a sesiune ordinară, precum şi la şedinţa Consiliului director.

A devenit tot mai importantă necesitatea organizării şi discutării problemelor curente ale Consiliului Autorităţilor Locale din UAT-urile de pe cele două maluri ale Prutului, inclusiv a dobândirii personalităţii juridice, în condiţiile în care anul 2018 este dedicat celebrării Centenarului Marii Unirii.

La şedinţa au participat membrii Consiliului director, preşedintele ACoR România, primarul comunei Vulcana-Băi, Emil Drăghici, preşedintele AOR România, primarul oraşului Balş, Mădălin Teodosescu, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale membre ale ACoR

„Experienţa este unică, am fost în cea de a doua Românie, într-un Chişinău care seamănă cu România anilor 95-96, o ţară care acum se caută, vrea să-şi croiască un destin. Românii de acolo îl vor alături de noi, dar oare e suficient?M-a impresionat foarte mult căldura cu care am fost primiţi. Sunt nişte gazde admirabile deschise şi care fac orice pentru a te simţi confortabil. Deplasarea din Coşniţa a fost una pe care nu o uiţi. O comună românească aflată dincolo de Nistru dar la câţiva kilometri de unde începe acea absurdă zonă separatistă. Cum treci Nistru şi vezi tancurile acolo te ia cu fiori. Aşa trăiesc românii noştri, într-o lume unde ei caută sensul centenarului. Dacă la noi poate noţiuni ca patriotism, naţionalism au ajuns desuete, în Basarabia se trăiesc, melodiile patriotice au un ecou, se cântă cu trăire. România este privită de ei, de românii de peste Prut ca un Dumnezeu, ne respectă foarte mult şi caută în noi acea esenţă care ne leagă consanguin”, spune primarul Toma Ciolacu.

Unionişti sau rusofoni, basarabenii împărtăşesc amintiri colective teribile. Frica indusă de marile deportări şi marea foamete din anii 1940, supravegherea din epoca sovietică, apoi războiul traumatizant care dus la separarea Transnistriei în 1991-1992, au lăsat urme adânci. Iar interminabila tranziţie, marcată de dispute politice sterile, corupţie şi de sărăcie lucie, nu a lăsat niciodată timp pentru vindecarea acestor răni:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *