Tavi Herța scrisă o carte bună, în vacanța de Râmnic, o să ne-o dea și nouă și apoi pleacă acasă

Tavi Herța a făcut presă în Vâlcea. Și nu a făcut deloc rău. Pentru că are talent, știe, le are cu fraza, le are cu învârtitul sensului și textului. Face parte din categoria jurnaliștilor buni din Vâlcea care, în prezent, fac orice altceva, numai presă nu. Pentru că Vâlcea s-a născut provincie.

Herța trăiește în Anglia, a vrut Vâlcea dar a rămas cu Anglia. Și s-a însurat cu Ana.  În Vâlcea, dar apoi pleacă. Promite că la un moment dat va veni aici de tot. Pentru că, orice ziarist bun, imersiv, are un blocaj pe retină și pe cortex. Nu-și poate lua mintea de la blocul din Ostroveni, parcarea din fața blocului, unde juca 9 pietre și unde sufla cornete. E ca o hipnoză mereu activă.

În fine Tavi veni, scrisă și pleacă.  Pe el îl laudă Predescu. ”Octavian Herța este scriitor, are talent, are stil. Stilul face diferența dintre un jurnalist și un scriitor. Înseamnă și stilistica unei existențe! Să zicem, după Mihai Zamfir, “că stilul este o modalitate recognoscibilă, în care un scriitor își tratează limba”.

Pentru că îmi spuse mie Tavi, la telefon, că memorialistica lui are ca fundament copilăria argeșană. Familia. Mama. Fratele. Personaje fixe, în jurul cărora țese evenimente. Unele reale, altele decor și fantezie. Povești multe care la un moment dat se reunesc și dau sens Matrioșkăi.

”Cartea asta este o păpușă rusească, în care fiecare poveste o conține pe următoarea, într-un perpetuu de-a v-ați ascunselea, în care căutarea este doar pretext pentru jocul în sine. Și, ca în orice matrioșka, există păpușa-mamă, povestea-far care trage după sine celelalte povești, nu doar însumându-le, ci și ordonându-le, justificându-le existența și călăuzind cititorul de-a lungul întregului roman.

„Imersiv” poate fi înțeles și ca o carte autobiografică (deși conține o multitudine de aspecte fictive, de la nume de personaje până la întâmplări care nu s-au petrecut niciodată, cel puțin nu în realitatea convențională), urmărind, pe mai multe paliere narative, povestea unei familii obișnuite din Piteștiul anilor ’80, în care autorul devine, rând pe rând, observator și personaj, dezvăluind și încifrând în același timp elementele care descompun și recompun propria-i existență, dar și pe cele ale mamei, tatălui, fratelui ori bunicilor.

Căsnicia nefericită a părinților, dramele individuale ale fiecăruia dintre ei, bunicii percepuți ca refugiu pentru mamă și copii, o poveste de dragoste dintre o fetiță cu gene lungi ca niște aripi de fluture nocturn și un băiat care se caută pe sine, regăsindu-se uneori în cărți, alteori în vise, o încercare eșuată de ieșire dintr-un labirint imposibil, prietenia ca eternă reîntoarcere, arheologia unei copilării recuperate din fragmente aparent disparate – toate acestea sunt articulații de mecanism  și totodată povești de sine stătătoare”, zice Predescu. Bine zice.

Cartea lui Tavi va fi lansată nu la bibliotecă, cu ilustre figuri, atotștiutoare, nonangenari simpatici și inofensivi. Va fi afară, în cadru informal, cu tutun și aer. Ne va anunța el când și anume.

Până atunci, dacă o vreți, cartea, atunci intrati AICI și comandati-o!

 

One comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *