Țara Loviștei (Câineni, Boișoara, Titești, Racovița, Perișani) a avut o creștere de 6,5% în venituri proprii pe anul 2022

Este de departe cea mai veche regiune a Țării Românești, potrivit istoricilor, aici este locul în care s-au născut primele formațiun statale valahe, aici, în primul mileniu, sub valurile de invazie ale barbarilor, populația daco-romană a reușit să fac un pas uriaș pe scena cristalizării unei forme protostatale – Miraslau, Seneslau, Tihomir, printre primii cneji ai acestei regiuni.

Deși geografic Țara Loviștei cuprinde și Brezoiul, ne vom referi cu precădere la zona intramontană de pe malul stâng al Oltului, zonă care cuprinde 5 comune vâlcene, făcând o radiografie a acestui început de an, în preambulul celui mai mare șantier de infrastructură pe care îl va cunoaște Vâlcea în următorii 8 ani. Șantierul Autostrazii care va traversa, în premieră Carpații.

Este zona traversată de cel mai vechi drum din România, drum care a legat secole de-a rândul Transilvania de Muntenia, drum pe care se spune că a fost organizat comerțul cu Orientul al Apusului și chiar drumul pe care l-ar fi urmat unii din cavalerii uneia dintre cruciade.

Un drum cunoscut de romani potrivit castrelor de la Titești și Racovița, fiind regiunea apărată de hoardele barbare ale goților dinspre est și ulterior ale gepizilor dinspre nord.  Un drum care a cunoscut cea mai controversată istorie în existența lui, fiind abandonat odată cu construirea drumului de pe Defileul Oltului. Dar mai ales în ultimii 20 de ani, fiind folosit ca miză politică, în confruntarea PNL -PSD.

Drum care pleacă din Câineni și părăsește județul la Perișani și care de anul trecut este drum județean și în toamnă, Consiliul Județean a intervenit deja în premieră asupra lui și a primit finanțare prin Anghel Saligny.

Câineni

Câineniul așadar este prima comuna vâlceană din nord, disputată timp de aproape un mileniu de două state, cel românesc și cel austro – ungar, ulterior de două județe Vâlcea și Muntenia. O comună care financiar, la această oră este cea mai bogată dintre cele 5, având venituri proprii care se apropie, estimativ, pe 2021 de 8 miliarde vechi (800 mii lei, 327 per capita), venituri asigurate cu preponderență de industria energetică, de obști și timid din turism. Pentru că, din punct de vedere turistic, este comuna cea mai avansată, aici funcționând câteva pensiuni, o comună care vara e luată cu asalt de montaniarzi, aici începând cele mai importante trasee care taie creasta Făgărașilor, dinspre vest.

”Da, potențialul turistic sunt convins că este cel care se va concretiza în anii următori. Fiind o comuna montană, bogată în tradiții, tocmai din această compoziție între Ardeal și Oltenia, oferă un farmec zonei. Din punct de vedere al infrastructurii sperăm să încheiem toate drumurile care mai necesită reabilitare. Sunt convins că odată cu autostrada și cu timpul relativ redus până aici, va crește numărul de case de vacanțe și cabane care se vor ridica în Câineni. Da, probabil că peste câțiva ani se va schimba cu totul geografia economică a zonei”, susține primarul Ion Nicolae.

Edilul spune că investițiile sale se vor concretiza în  educație, în sănătate, în utilități, pentru că atragerea de rezidenți în comuna Câineni depinde foarte mult de standardele de viață și confort pe care le pune la dispoziție.

Din păcate, pe teritoriul comunei se află o mare investiție abandonată, este vorba de Hidrocentrala Câineni, a cărei construcție începuse la finele anilor 80. De mai bine de 15 ani, investiția și așa făcută cu țârâita s-a oprit și date fiind noile norme de obținere a avizelor de mediu, dar se pare că sunt sanse ca această investiție să mai continue

Comuna Câineni va merge categoric pe axa turismului și poate că pe viitor, chiar și Hidroelectrica, va înțelege că lacurile de acumulare, cum este cel din localitate, pot fi folosite în scop turistic. În acest an, pe lângă multe alte investiții, rețeaua de canalizare este una prioritară. Plus multe alte proiecte cu fonduri europene.

În orice caz, comuna Câineni are mari șanse ca odată cu autostrada să își dubleze veniturile din prezent, cel puțin, dacă nu mai mult, asta depinzând atât de punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu – biserici, situl vechii cetăți Arxavia – peșterile verticale, etc. Cât și de apetența pentru investii, a oamenilor de afaceri, având în vedere că nodul de la Cornet se află la nici 10 km distanță.

Boișoara

Este și penultima localitate din Țara Loviștei ca populație și asta se vede și la nivelul încasărilor bugetare, aproximativ 220 mii lei (202 per capita). Asta deși, se poate spune că este de departe, una din cele mai frumos dispuse așezări din Vâlcea și nu numai. Pentru că Boișoara se aseamănă prin dispunerea celor trei sate, prin aranjamentul frumos al ogrăzilor, al fânețelor, cu orice comuna din Țara Moților. Este așadar comuna cu cel mai izbitor aer transilvănean românesc, o așezare în care s-au încheiat anul trecut cele mai multe tranzacții de case și terenuri, raportat la numărul populației.

”Da, așa este, se construiește, se cumpără case vechi, se cumpără terenuri. Piața bucureșteană este cea mai interesată de comuna noastră. Sunt cei mai mulți noi veniți în comuna Boișoara. Știm că stăm cel mai slab la venituri dar o industrie nu poate fi luată încă în calcul iar dacă ar fi una, ar fi în zona zootehniei. Cred că viitorul va fi tot cel rezidențial, pe segmentul de case, de case de vacanță, de cabane, de parcuri de rulote. Am înțeles că se va asfalta anul ăsta  drumul județean care trece pe aici, semn că lucrurile intră în normalitate și pentru noi”, susține primarul Mihai Sandulache.

Edilul este de părere și că autostrada va impulsiona acest sector rezidențial precum și punerea în valoare a obiectivelor istorice, vorbim aici de zecil de pietre mari pe care se află inscripții, cruci malteze care datează din perioada Evului Mediu.

”Dacă nu se întâmplau aceste perpective economice, categoric Țara Loviștei dispărea. Drumul uitat și abandonat, lipsa autostrăzii, îmbătrânirea populației, migrația spre Sibiu sau spre în afara țării. Era păcat, ca una din cele mai frumoase regiuni geografice ale României să dispară pur și simplu. Dar lucrurile se află acum la kilometrul zero, totul depinde de viteza cu care vor fi implementate proiectele pe Saligny, autostrada, pentru a schimba sensul economic și demografic al regiunii”, completează edilul din Boișoara.

Cu cele trei sate cocoțate pe vârfuri montane, Boișoara  este comuna vâlceană aflată într-un top național al cererilor de locuri de casă, din afara zonei.

 

Titești

Deși este cea mai mică localitate ca număr de locuitori,  încăsările de aproximativ 200 mii lei (280 per capita), dat fiind numărul redus de locuitori, poziționează pe un loc decent ca PIB această comună. Iar edilul Cătălin Daneș susține că în următorii zece ani, Țara Loviștei va deveni o Zona Funcțională Economic.

”Țara Loviștei era compromisă, declinul total demografic, declinul economic părea ireversibil. Nu spun că s-ar fi schimbat ceva acum dar măcar există premise pentru a se schimba totul. Acum zona este încă una săracă, ocolită de investiții mari dar lucrurile dacă merg pe zona drumurilor, a infrastructurii pot schimba axa de dezvoltare. Noi la Titești am văzut foarte bine ce înseamnă asta. Ne-am străduit să asfaltăm tot ce putem, să oferim standarde de civilizație locuitorilor. Suntem de ani buni, în plin proces de modernizare totală a comunei, pentru că da, e un adevăr, au început să se caute locuri de case, case vechi. Nu spun că este o revoluție dar se întrevede o speranță. Până acum a fost chiar un dezastru, lumea să nu audă de zonă. Dar a început să apară interesul. Pentru că potențialul zonei este unul uriaș, de aceea spun că sunt toate șansele ca în zece ani să devenim Zona Economic Funcțională”, spune Daneș.

Cu zeci de investiții în ultimii ani în poduri, drumuri, utilități, Daneș consideră că a pus o comună pe hartă, în calea celor care iubesc muntele, aerul curat și vor să mute aici.

În acest sens, primăria din Titești a alocat fonduri pentru conservarea tradițiilor loviștene, se vor achiziționa 15 costume populare, va fi reabilitat complet muzeul loviștean amenajat în cadrul școlii gimnaziale din comună, prin lucrări de urgență la acoperiș.

Totodată se face documentația pentru construirea unui cămin cultural care să aibă o sală de festivități, unde să aibă loc spectacole, reprezentanții de teatru, de muzică, de folclor susține primarul Cătălin Daneș.

În paralel pentru acest an, societatea care gestionează rețelele de apă a început reabilitarea întregii magistrale din localitate, a stației de clorinare, montarea de regulatoare, apometre, vane,  filtre, captarea unui nou izvor pentru a nu a avea sincope în ceea ce privește alimentarea cu ape și chiar extinderea acesteia.

Prin GAL, primăria urmează a achiziționa o vidanjă.

Nu în ultimul rând, se așteaptă dezghețul pentru a demara programul de investiții Anghel Saligny pentru a fi definitivată întreaga infrastructură stradală din localitate.

În acest an se va amenaja o parcarea la școala gimnazială și o statie de încarcare prin AFM

Daneș susține că istoria locului, morminte medievale, lăcașe de cult, stânci inscripționate, castrul roman oferă și o zestre tustică așezării care se află la doar 8 km de viitoarea autsotradă Sibiu – Pitești.

Perișani 

Comuna cea mai mare din Țara Loviștei, asemuită de istorici cu Pădurea Teutoborgică, dat fiind faptul că legenda luptei de la Posada, cu mari șanse de a se fi petrecut aici, a salvat definitv teritoriul valah de maghizarizare. Da, comuna Perișani este un patrimoniu de istorie, numită și capitală a Țării Loviștei, pentru că se află la cea mai înaltă altitudine din Vâlcea, ultimul sat fiind la peste 900 de metri.

La primărie, interimatul îl ocupă Sorin Leonte, care vrea să consacre definitv, Perișaniul drept un păstrător al tradițiilor loviștene.

”Ne gândim să organizăm chiar un astfel de festival al Loviștei, în zona cea mai înaltă, unde să participe toate localitățile care compun depresiunea. Cu tot ce au specific. Pentru că Țara Loviștei are ceva aparte față de restul județului. Este o zonă care merită cunsocută la nivel național”, susține Leonte.

Cu aproximativ 500 mii lei venituri (230 per capita) administrația speră că sumele vor crește pe viitor odată cu construirea autostrăzii.

”Avem în mare parte infrastructura de drumuri finalizate, tot ce ține de administrația locală. Perișaniul este un nod rutier important dacă ne gândim că de aici se poate ajunge în Argeș, spre Călimănești, spre Câineni și spre viitoarea Autostradă, care va fi la nici 10 km de noi. Cred că proiectele pe care le implementăm, la nivel de medical, la nivel de turism, de agrement, la nivel de educație, vor face și mai atractivă zona pentru turiști. Sunt câteva pensiuni și avem noi autorizații eliberate”, adaugă Leonte.

Perișaniul este astfel o localitate care ar urma să câștige după finalizarea autostrăzii, fiind un punct strategic dispusă la intersecția de drumuri. Sunt sanse ca veniturilor proprii să se tripleze în anii următori.

Racovița

Este localitatea care pleacă din start favorită în această dinamică economică. Racovița va face rocada cu Câineniul până în 2030 ca poartă de intrare rutieră în județ, pentru că aici va exista singurul nod al autostrăzii pentru Vâlcea, asta dacă nu cumva autoritățile județene vor face un lobby pentru alte două. Va fi punctul de cotitură al vieții economice în județul nostru.

”Suntem perfect conștienți de acest aspect, mai ales că în ultimele luni cresc intențiile și adresele celor care vor să facă aici afaceri. De la mici făbricuțe până la logistică. Importanța acestui culoar care leagă Europa de București începe să fie pe deplin înțeleasă. Noi am pus la dispoziție tuturor informații care țin de cadastru, în primărie vom avea o echipă care va lucra exact pe acest departament al investițiilor. Vom avea aici șantiere și sunt convins că de noi depinde ca Racovița să fie în opt ani, una din comunele de top ale Vâlcii. În paralel noi ne continuăm investițiile în drumuri, în retelele de utilități”, susține Narcis Iliescu.

Localitatea care acum colectează puțin peste 350 mii lei(195 lei per capita) poate avea o creștere exponențială în anii următori, mutând locul geomtric economic al județului aici.

”Da și turismul dar ne bazăm pe industrie. Una evident care nu poluează dar o indusstrie care să aducă locuri de muncă, să genereze venituri la buget, o industrie care să se preteze la această parte de județ. Vrem locuri de muncă, bine platite și o sursă importantă pentru bugetul propriu. Acestea sunt prioritățile noastre” conchide primarul din Racovița.

Racovița deține și un patrimoniu ecleziast impresionant, are una din cele mai inedite mănăstiri din România, pe sub care trece calea ferată, un castru roman, câteva chilii rupestre, tradiții în ciobănit, trasee montane spectaculoase, un lac de acumulare uriaș, fiind inima economică a Țării Loviștei, deja.

De altfel, următorii 8 ani pentru Țara Loviștei sunt decisivi. Aceasta are toate șansele de a deveni o Zona Funcțională, în prezent, fiind una care se zbate la limita subzistenței. În februarie 2023, potrivit estimărilor financiare pe anul trecut, cele 5 comune aduc la venituri proprii nici 2, 025 milioane lei cu 6,5% mai mult decât în anul precedent.

Dar acestea se pot schimba și și mai bine În afara Racoviței care se va afla chiar pe A1, celelalte 4 comune se află la distanțe de până în 12 km de șoseaua de mare viteză. Iar dacă extindem această arie geografică și spre Brezoi (10 km distanță de A1), lucrurile pot sta cu totul diferit. În sensul că tot nordul Vâlcii poate reface arhitectura economică a județului, contribuind masiv la PIB-ul județean și propulsându-l aproape de primele 15 județe ale României.

Totul depinde de cât de bine se vor angaja în lucrări companiile turcă și italiană care vor lucra pe loturile 2 și 3 ale Autostrăzii, cum vor respecta graficele de lucrări și cât de mediatizată va fi zona.

Dintr-o zonă aflată la limita sărăciei, Țara Loviștei poate deveni locomotiva economică a Vâlcii

Liviu POPESCU