Țara Loviștei (Câineni, Boișoara, Titești, Perișani, Racovița) ajunge la 7,354 milioane lei venituri pe 2024

Este de departe cea mai veche regiune a Țării Românești, potrivit istoricilor, aici este locul în care s-au născut primele formațiun statale valahe, aici, în primul mileniu, sub valurile de invazie ale barbarilor, populația daco-romană a reușit să fac un pas uriaș pe scena cristalizării unei forme protostatale – Miraslau, Seneslau, Tihomir, printre primii cneji ai acestei regiuni.

Deși geografic Țara Loviștei cuprinde și Brezoiul, ne vom referi cu precădere la zona intramontană de pe malul stâng al Oltului, zonă care cuprinde 5 comune vâlcene, făcând o radiografie a acestui început de an, în preambulul șantierului  de infrastructură pe care îl va cunoaște Vâlcea în următorii 8 ani. Șantierul Autostrăzii care va traversa, în premieră Carpații. Speranța economică a acestei zone, timidă la capitolul turism dar una dintre cele mai frumoase din România, un pariu economic al viitorului.

Este zona traversată de cel mai vechi drum din România, drum care a legat secole de-a rândul Transilvania de Muntenia, drum pe care se spune că a fost organizat comerțul cu Orientul al Apusului și chiar drumul pe care l-ar fi urmat unii din cavalerii uneia dintre cruciade.

Un drum cunoscut de romani potrivit castrelor de la Titești și Racovița, fiind regiunea apărată de hoardele barbare ale goților dinspre est și ulterior ale gepizilor dinspre nord.  Un drum care a cunoscut cea mai controversată istorie în existența lui, fiind abandonat odată cu construirea drumului de pe Defileul Oltului. Dar mai ales în ultimii 20 de ani, fiind folosit ca miză politică, în confruntarea PNL -PSD.

Drum care pleacă din Câineni și părăsește județul la Perișani și care de anul trecut este drum județean și în toamnă, Consiliul Județean a obținut a primit finanțare prin Anghel Saligny, urmând ca în acest an să înceapă reabilitarea completă a lui.

 

Câineni – Autostrada  și turismul, vin să completeze economia localității

Câineniul așadar este prima comuna vâlceană din nord, disputată timp de aproape un mileniu de două state, cel românesc și cel austro – ungar, ulterior de două județe Vâlcea și Arges. O comună care financiar, la această dată rămâne cea mai bogată dintre cele 5, având venituri proprii care se apropie, estimativ, pe 2024 de 2 milioane lei, (817 lei/cap de locuitor), dublu față de anul trecut și pe general și pe venit pe cap de locuitor, (loc 39 în PIB Vâlcea) venituri asigurate cu preponderență de industria energetică, de obști și timid din turism. Pentru că, din punct de vedere turistic, este una  avansată, aici funcționând câteva pensiuni, o comună care vara e luată cu asalt de montaniarzi, aici începând cele mai importante trasee care taie creasta Făgărașilor, dinspre vest.

Dar nu numai turismul are aici o pondere importantă, industria zootehnică a reînviat, șeptelul de animale este unul în creștere, avem peste 20 de fermieri, majoritatrea cu vite Angus și oi.

”Da, potențialul turistic sunt convins că este cel care se va concretiza în anii următori. Fiind o comuna montană, bogată în tradiții, tocmai din această compoziție între Ardeal și Oltenia, oferă un farmec zonei. Avem o creștere a zootehniei ca ramură importantă în economie. Din punct de vedere al infrastructurii sperăm să încheiem toate drumurile care mai necesită reabilitare. Mai avem nevoie de 8,2 km, în acest sens. Ca rețea de apă curentă, avem acum 19,8 km și se lucrează la extindere apă și rețeaua de canalizare. La final vom avea 80% apă în localitate și 50% rețea canalizare”, spune primarul Ion Nicolae.

Edilul spune că investițiile sale s-au în  educație, în sănătate, în utilități care converg spre atragerea de rezidenți în comuna Câineni.

Școala din Câineni Mari a fost reabilitată, școala din Câineni Mici acum se finalizează. Urmează școala din Greblești.

Dispensarul medical este la nivel de dotare, fiind în implementare un astfel de proiect.  Toate cele 4 centre culturale din comună, Robești, Câinenii Mari, Câinenii Mici, Greblești sunt modernizate.

În afara șantierului la autostradă, în acest an se va lucra la Drumul Județean 703H, iluminat public și un parc fotovoltaic.

Din păcate, pe teritoriul comunei se află o mare investiție abandonată, este vorba de Hidrocentrala Câineni, a cărei construcție începuse la finele anilor 80. De mai bine de 15 ani, investiția și așa făcută cu țârâita s-a oprit din cauza unor norme de obținere a avizelor de mediu, dar se pare că sunt sanse ca această investiție să mai continue, primăria eliberând certificatul de urbanism

Comuna Câineni va merge categoric pe axa turismului și poate că pe viitor, chiar și Hidroelectrica, va înțelege că lacurile de acumulare, cum este cel din localitate, pot fi folosite în scop turistic.

În orice caz, comuna Câineni are mari șanse ca odată cu autostrada să își dubleze veniturile din prezent, cel puțin, dacă nu mai mult, asta depinzând atât de punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu – biserici, situl vechii cetăți Arxavia – peșterile verticale, etc. Cât și de apetența pentru investii, a oamenilor de afaceri, având în vedere că nodul de la Cornet se află la nici 10 km distanță dar că sunt șanse ca în viitor să se construiască și un nod de descărcare chiar aici.

 

Boișoara – Țara Moților vâlceni în căutarea primei pensiuni

Este și penultima localitate din Țara Loviștei ca populație și asta se vede și la nivelul încasărilor bugetare, aproximativ 1,32 milioane lei (1.197 lei/cap de locuitor)  cu mult mai bine însă decât în 2023 (locul 80, PIB Vâlcea).  Asta fiind un semn de însănătoșire a finanțelor publice locale. Și o introduce localitatea în zona celor cu venituri ridicate, peste medie, pe cap de locuitor.

Despre Boișoara se poate spune că este de departe, una din cele mai frumos dispuse așezări din Vâlcea și nu numai. Pentru că Boișoara se aseamănă prin dispunerea celor trei sate, prin aranjamentul frumos al ogrăzilor, al fânețelor, cu orice comuna din Țara Moților. Este așadar comuna cu cel mai izbitor aer transilvănean românesc, o așezare în care s-au încheiat anul trecut mai multe tranzacții de case și terenuri, raportat la numărul populației.

”Da, așa este, se construiește, se cumpără case vechi, se cumpără terenuri. Piața bucureșteană și nu numai  este interesată de comuna noastră. Cred că viitorul va fi tot cel rezidențial, pe segmentul de case, de case de vacanță, de cabane, de parcuri de rulote. Se lucrează la un prim astfel de complex turistic. În luna mai începe reabilitarea drumului județean, o lucrare importantă a Consililiului Județean, vitală pentru zona de nord a județului și pentru Țara Loviștei” susține primarul Cristian Mohanu.

Edilul este de părere și că autostrada va impulsiona acest sector rezidențial precum și punerea în valoare a obiectivelor istorice, vorbim aici de zecile de pietre mari pe care se află inscripții, cruci malteze care datează din perioada Evului Mediu.

”La nivel de infrastructură, am putea aproxima faptul căavem 60% drumuri asfaltate. Ar mai fi 6,8 km de drumuri nemodernizate pentru care căutăm axe de finanțare.  Apă curentă, la această oră avem 80-90% din gospodării, rețea de canalizare în jur de 70%. Și avem un lucru un proiect de modernizare a acestui sistem, montat de apometre, lucrări de modernizare a stației de epurare ”, completează edilul din Boișoara.

Din păcate, spune Mohanu, centrele culturale nu sunt așa cum ar trebui, edilul fiind dezamăgit de modul cum s-a intervenit asupra lor, în anii precedenți.

Școala gimnaziala va fi depusă prin AfM pentru un amplu proiect de modernizare, reabilitare energetică, pompe de căldură, panouri fotovoltaice.

Edilul mai adaugă două mari lucrări în acest an. Unul prin GAL, cu contribuție și a Consiliului Local care privește amenajarea unui teren de sport sintetic. A doua lucrare fiind completa reabilitare pe exterior a dispensarului medical, în colaborare și cu sprijinul Consiliului Județean.

Pentru Sărbătorile Pascale, atunci când vor fi prezenți în localitate foarte mulți boișoreni (tinerii din afară, cei care locuiesc în Sibiu, rude, prieteni), primăria Boișoara a demarat un amplu program de igienizare: defrișare vegetație pe drumuri, curățare și refacere rigole, amenajare drumuri spre biserici, toaletare arbori, curățare a zonelor unde se aruncă de regulă gunoaie.

Așadar, cu cele trei sate cocoțate pe vârfuri montane, Boișoara  este comuna vâlceană aflată într-un top național al cererilor de locuri de casă, din afara zonei.

 

Titești – magnet pentru cei care caută case sau terenuri de case

Deși este cea mai mică localitate ca număr de locuitori,  încăsările de aproximativ 1,300 mii lei (83 general PIB), cei aproape 2000 lei per capita, așază localitatea cu doar 640 de locuitori pe primul loc la acest capitol în Vâlcea. Iar edilul Cătălin Daneș susține că în următorii zece ani, Țara Loviștei va deveni o Zona Funcțională Economic  și o atracție  pe  sectorul  rezidențial.

”Țara Loviștei era compromisă, declinul total demografic, declinul economic părea ireversibil. Nu spun că s-ar fi schimbat ceva acum dar măcar există premise pentru a se schimba totul. Acum zona este încă una săracă, ocolită de investiții mari dar lucrurile dacă merg bine zona drumurilor, a infrastructurii pot schimba axa de dezvoltare. Noi la Titești am văzut foarte bine ce înseamnă asta. Ne-am străduit să asfaltăm tot ce putem, avem toate drumurile modernizate, avem rețea de apă de 17 km în toată localitatea. Am vrut să oferim standarde de civilizație locuitorilor. Suntem de ani buni, în plin proces de modernizare totală a comunei, pentru că da, e un adevăr, au început să se caute locuri de case, case vechi. Se întrevede o speranță pentru dezvoltarea zonei, a început să apară interesul. Pentru că potențialul zonei este unul uriaș, de aceea spun că sunt toate șansele ca în zece ani să devenim Zona Economic Funcțională”, spune Daneș.

Cu zeci de investiții în ultimii ani în poduri, drumuri, utilități, Daneș consideră că a pus o comună pe hartă, în calea celor care iubesc muntele, aerul curat și vor să mute aici.

În comuna Titești avem școala modernizată, teren de sport, grădinița și urmează să fie modernizate cele două cămine culturale din Bratovești și Cucoiu.

Comuna are un dispensar medical modern, are un medic, după multe demersuri ale primarului Daneș. Și în acest sens, pacienții sunt rugați să se înscrie.

În acest an, va începe șantierul pe DN 703H și 703 P.

Daneș susține că istoria locului, morminte medievale, lăcașe de cult, stânci inscripționate, castrul roman oferă și o zestre tustică așezării care se află la doar 8 km de viitoarea autsotradă Sibiu – Pitești.

 

Perișani – Intersecția de drumuri dintre munți, rămâne capitala istorică a Loviștei

Comuna situată la cea mai înaltă altitudine din Vâlcea, capitala istorică a Țării Loviștei, asemuită de istorici cu Pădurea Teutoborgică, dat fiind faptul că legenda luptei de la Posada, cu mari șanse de a se fi petrecut aici, a salvat definitv teritoriul valah de maghizarizare.

La primărie îl avem pe tânărul edil, Sorin Leonte, primar care dorește să consacre definitv, Perișaniul drept un păstrător al tradițiilor loviștene. Dar să devină și un important pol economic și turistic în această parte a Loviștei.

”De trei ani se poate vorbi de turism la Perișani. Și pot spune că 2024 a fost un an bun pentru cei care au acceptat provocarea de a face turism aici. Este un început care i-a determinat și pe alții să meargă pe acest drum. Sunt 20 de doritori pentru a deschide puncte gastronomice. La capitolul infrastructură avem 90% din drumuri modernizate, mai este un rest de 2 km, care înseamnă capete de ulițe, de drumuri sătești.  Apa curentă, înseamnă 6 sate Apavil și 2 sate societatea noastră. Școala gimnaziala este în plin proces de modernizare, mai avem două școli cea din Mlăceni și cea din Poiana”, spune primarul Sorin Leonte.

Școala din Mlăceni are panouri fotovoltaice. De altfel primarul Leonte a reușit să obțină finanțare pentru 200 de persoane vulnerabile, pentru achiziționarea de panouri fotovoltaice.

Căminul Cultural din centru va fi extins și pe viitor se vor moderniza cele două din Spinu și Mlăceni.

Cu aproximativ 1,4 milioane lei (loc 70 PIB în Vâlcea), 667lei/per capita, în creștere față de anul 2023, administrația speră că sumele se vor îmbunătăți pe viitor odată cu construirea autostrăzii.

”Perișaniul este un nod rutier important dacă ne gândim că de aici se poate ajunge în Argeș, spre Călimănești, spre Câineni și spre viitoarea Autostradă, care va fi la nici 10 km de noi prin nodul de la Cornet, deși noi tragem nădejdea că vom și aici un nod de descărcare.  Cred că proiectele pe care le implementăm, la nivel de medical, la nivel de turism,  gastronomie, de agrement, la nivel de educație, vor face și mai atractivă zona pentru turiști precum și pentru cei care doresc să se mute aici”, a mai adăugat primarul din Perișani.

 

Racovița – comuna europeană care devine poarta de intrare în Vâlcea, direct pe Autostrada 

Este localitatea care pleacă din start favorită în această dinamică economică. Racovița va face rocada cu Câineniul până în 2030 ca poartă de intrare rutieră în județ, pentru că aici va exista, pentru moment, singurul nod al autostrăzii pentru Vâlcea, asta dacă nu cumva autoritățile județene vor face un lobby pentru alte două. Va fi punctul de cotitură al vieții economice în județul nostru.

”Suntem perfect conștienți de acest aspect, mai ales că în ultimul an au crescut intențiile și adresele celor care vor să facă aici afaceri. De la mici făbricuțe până la logistică. Importanța acestui culoar care leagă Europa de București începe să fie pe deplin înțeleasă. Noi am pus la dispoziție tuturor informații care țin de cadastru, în primărie vom avea o echipă care va lucra exact pe acest departament al investițiilor. Vom avea aici șantiere și sunt convins că de noi depinde ca Racovița să fie în opt ani, una din comunele de top ale Vâlcii. În paralel noi ne continuăm investițiile în drumuri, în rețelele de utilități”, susține Narcis Iliescu.

Potrivit noului PUG, toată zona riverană autostrăzii este trecută în intravilan. La această oră, în Racovița sunt 90% drumuri modernizate. A mai rămas 1,5 km de drumuri, pe care edilul spune că le va face din bugetul local.

Rețeaua de apă reprezintă 95%. În lucru se află extinderea în satele Bolovanu și Tuțulești. Acolo se va implementa și rețeaua de canalizare.

La nivel de școli, majoritatea sunt modernizate, atâta cea gimnazială, cât și cea de la Balota. Primăria urmează să construiască o grădiniță nouă în Bradu Clocotici.

Dispensarul medical se va muta de luna asta în noua clădire a Centrului Comunitar Integrat.

Odată cu încălzirea vremii va continua programul de drumuri prin Anghel Saligny și se caută surse pentru reabilitarea drumurilor de tarla.

Localitatea care acum colectează puțin peste 1,380 milioane lei (71 PIB in Vâlcea), 797 lei per capita, nivel crescut  față de 2023, poate avea o creștere exponențială în anii următori, mutând locul geometric economic al județului aici.

”Da și turismul dar ne bazăm pe industrie. Una evident care nu poluează dar o industrie care să aducă locuri de muncă, să genereze venituri la buget, o industrie care să se preteze la această parte de județ. Vrem locuri de muncă, bine plătite și o sursă importantă pentru bugetul propriu. Acestea sunt prioritățile noastre și știm că pe acolo pe unde trec autostrăzile, vin și investitorii. Îi așteptăm și le oferim tot sprijinul” conchide primarul din Racovița.

Racovița deține și un patrimoniu ecleziast impresionant, are una din cele mai inedite mănăstiri din România, pe sub care trece calea ferată, un castru roman, câteva chilii rupestre, tradiții în ciobănit, trasee montane spectaculoase, un lac de acumulare uriaș, fiind inima economică a Țării Loviștei, deja.

De altfel, următorii 8 ani pentru Țara Loviștei sunt decisivi. Aceasta are toate șansele de a deveni o Zona Funcțională, în prezent, fiind una care abia intră pe traseul de dezvoltare, fiind timid descoperită. Aici au început lucrările la cel mai mare tunel de autostradă din România.

În februarie 2024, potrivit estimărilor financiare pe anul trecut, populația din cele 5 comune aduce la venituri proprii 7,354 milioane lei, o creștere de 96% față de cele  3,737 milioane lei din 2023. Să nu mai spunem față de cele 2,025 milioane lei, din anul2022. Este clar un semn că Țara Loviștei se dezmorțește economic.

Și era cazul. În afara Racoviței care se va afla chiar pe A1, celelalte 4 comune se află la distanțe de până în 12 km de șoseaua de mare viteză. Iar dacă extindem această arie geografică și spre Brezoi (10 km distanță de A1), lucrurile pot sta cu totul diferit. În sensul că tot nordul Vâlcii poate reface arhitectura economică a județului, contribuind masiv la PIB-ul județean și propulsându-l aproape de primele 15 județe ale României.

Totul depinde de cât de bine se vor angaja în lucrări companiile turcă și italiană care vor lucra pe loturile 2 și 3 ale Autostrăzii, cum vor respecta graficele de lucrări și cât de mediatizată va fi zona.

Dintr-o zonă aflată la limita sărăciei, Țara Loviștei poate deveni locomotiva economică a Vâlcii