Ţara Latoriţei din Mălaia Vâlcii  sau locul unde s-au născut îngerii

Dacă ar exista un loc unde îngerii s-au născut sau trăiesc, acesta nu poate fi decât unul singur – Ţara Latoriţei din Mălaia Vâlcii. Da, este de departe cel mai frumos loc al României, un pământ unde cerul şi muntele au semnat un zapis valabil pentru infinitul universului.

Ţara Latoriţei  începe fie de pe Transalpina, fie de la Petrimanu, fie de jos din DN7A şi se termină ăn Paradis. Aici, în Ciungetul Vâlcii se află cel mai frumos sat de vacanţă care a apărut în ultimii 25 de ani. Printre tufele de păpădii tomnatice, printre mirosul cimbrului târziu, sub conurile molidului şi ale bradului argintiu, Dumnezeu a pus cel mai frumos destin al unui judeţ. Între munţi, pe valea unde păstrăvii se plimbă ca pe un bulevard al etosului primordial, Dumnezeu a ales cel mai limpede râu de munte şi i-a dat un sens. Să creeze maximul de peisaj, maximul turistic, loc Latoritaîn care să combine Austria cu Elveţia şi România la un loc.

Loc de spiritualitate adâncă, în Ciunget există una din bijuteriile ortodoxismului nostru genetic, o frumoasă biserică de lemn, loc de pace şi binecuvântare pentru zecile de pensiuni care mai de care mai cochete care au apărut aici.  Biserica de lemn din Ciunget, purtând hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a fost ridicată în anul 1861. Locaşul reprezintă o construcţie simplă din lemn de molid, material peste care s-a aplicat tencuială atât în interior cât şi în exterior. Pictura şi iconografia interioară este interesantă, originală şi valoroasă, îmbinând în mod armonios pictura naivă ţărănească cu arta murală tradiţională creştin-ortodoxă. În pronaos apare zugrăvit ctitorul bisericii din Ciungetu împreună cu întreaga familie (tablou colectiv).
Principalul ctitor al bisericii din Ciunget este considerat a fi Florea Ionescu, ţăran înstărit şi paraclisier, despre care se spune că a trăit 105 ani.
În biserica de lemn din Ciunget nu se mai oficiază slujbe religioase din 1967, de când a fost sfinţită noua biserică, din zid. Vechiul lăcaş reprezintă azi un obiectiv de interes cultural şi spiritual, care merită a fi vizitat.

Latorita1Ciungetul este încărcat de pensiuni de la intrare şi până dincolo de cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interne ale R.omâniei, o minune a ingineriei româneşti, construită la începutul anilor 70.

Ciungetul este aşezat pe colţi de stâncă, este povestea vitelor care îşi sună talăngile când se întorc singure de la păscut, este poveste ierbii care creşte precum în curtea Edenului, este povestea munţilor care apără solemn frumuseţea unei adevărate mănăstiri laice de sublim.

Toată Ţara Latoriţei este o poveste de munte, mai frumoasă decât oricare alta, unde aripile îngerilor au lăsat loc sfânt şi de poezie. Iată ce spune siteul rointeractiv.bioterapi.ro, despre ce înseamnă Ţara Latoriţei “În partea stângă, Valea inferioară a Latoriţei este dominată de Culmea Repezi – Vânăta, care reprezintă creasta sud-estică a Munţilor Latoriţei. Această culme se termină spre est cu Muntele Vânăta , având punctul cel mai înalt situat la 1467 m altitudine (Vârful Vânăta) şi care domină satul Ciunget. Din Ciunget, locaţia este uşor de remarcat, prin prezenţa Castelului de Apă (castelul de echilibru al Hidrocentralei), care tronează pe versantul nord-vestic. Aici se poate ajunge cu maşina (drum forestier care porneşte ca uliţă din Ciunget, din est spre nord-vest, trecând pe lângă biserica de lemn şi însoţind mai departe Valea Rudăresei) sau pe drum de tractor, mai scurt, dar şi mai abrupt, impracticabil pentru majoritatea mijloacelor auto.

De sub turnul de apă, loc în care sunt amplasate 2 pensiuni, se poate admira frumoasa panoramă ce se deschide spre Latoriţa şi pre satul Ciunget. De aici, cel se urmăreşte un drum de munte ce merge spre nord-vest, după ce va ocolii Vârful Vânăta (1467 m), va trece prin Curmătura Fagului, ajungând la abruptul stâncos de la Piatra Fetii. Drumul continuă apoi spre vest, trecând peste muchia strâmtă a Crestei Părăginosu, cu punctul cel mai înalt situat la 1976 m (Vârful Părăginosu). Traseul poate fi continuat apoi spre Vârful şi Şaua Repezi.

  latorita2Marginea sudică a Muntelui Vânăta, prelungită spre vest – până sub Vârful Repezi (1976 m), reprezintă o creastă stâncoasă care se ridică cu 500-700 de metri de la albia Râului Latoriţa, oferind privitorului aflat deasupra Defileului Latoriţei largi şi frumoase perspective asupra satului Ciunget, a văii Rudăresei şi a Latoriţei, a Pietrelor Albe şi a părţii de nord a Munţilor Căpăţânii – până la Târnovu.

Pârâul Rudăreasa este un afluent al Latoriţei în care se varsă chiar în dreptul localităţii Ciungetu. Deosebit de pitorească, Valea Rudăresei prezintă versanţi abrupţi, pe alocuri cu aspect de chei, care adăpostesc interesante formaţiuni geologice, ca Peştera Laptelui şi Pietrele Albe.

 Deşi nu prezintă formaţiuni de peşteră ornamentale, Peştera Laptelui reprezintă un obiectiv interesant, situat într-un cadru sălbatic deosebit”

Aşadar nu rataţi locul unde s-au născut îngerii – Ţara Latoriţei

2 comments

  • mihaela constantinescu

    Nu exista ingeri in Romania, au fost alungati de multa vreme de rautatea din inima poporului roman; rautate care provine din saracie, lipsa de educatie, lipsa celor 7 ani de acasa si, cel mai important lucru lasat intentionat la coada – de manipularea spirituala pe care o practica capul bisericii ortodoxe romane, Daniel.

  • Camelia

    Ciunget, este un sat foarte frumos ,dar cand te uiti pe raurile lui ,vezi cum locuitorii satului unde ingerii s-au nascut apreciaza acest lucru.
    Probabil sunt foarte multi locuitori prea zgarciti sa aiba un tomberon pentru gunoiul pe care il produc zilnic.
    Ma doare sufletul cand vad cum unii nu stiu sa aprecize frumusetile naturii.
    Camelia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *