”Țara Horezului” (Mateești, Slătioara, Stroești, Horezu, Tomsani, Vaideeni) a avut în 2022, o creștere de 9,25%, ajungând la 10,27 milioane lei
Se poate vorbi de un areal puternic economic al Vâlcii, o punte care leagă Zona Urban Funcțională a municipiului, trecând prin Oltenia de sub Munte și care ajunge în frumoasa zonă turistică a Horezului? Un oraș care se mișcă foarte bine, cu investiții foarte multe în ultimii ani. Și care în anul 2022 a primit atestatul de stațiune turistică de nivel național.
O depresiunea destul de diversă, care rezidă în nucleul celui de-al treilea oraș ca forță economică al județului. Așadar avem o zonă cu turism, cu industrie, cu un puternic segment rezidențial, o zonă care cunoaște o dinamică foarte crescută și care cu siguranță în viitor va contribui și mai mult la dezvoltarea PIB-ului în județul Vâlcea. În anul 2021 se apropia de 10 milioane de lei, cu 9,4 milioane venituri proprii.
Mateești
Cu aproape 3000 de locuitori, comuna a realizat venituri proprii estimate la 450 mii lei (149 lei) pe anul 2022, localitatea bazându-se pe o mică industrie, pe o relativă dinamică a investițiilor, semn că după 1990, comuna are un trend bun, siajul de a fi lângă Horezu, este unul benefic. Cosmin Mateescu speră să atingă anul următor borna de 500 mii lei. 
Până în anii 90, comuna era o sursă de muncă pentru activitatea minieră din bazinul Berbeștiului, o mutație economică, una care a avut reperscursiuni mult timp după declinul industriei miniere.
Din păcate, administrațiile care au guvernat multă vreme comuna nu au fost interesate de a moderniza condițiilor de viață, standardele locuitorilor.
În prezent, Cosmin Anghelescu a trebuit să dea un restart și să se apuce masiv de a aduce gradul de utilități și infrastructura pentru a deveni atractivă pentru oamenii de afaceri. Cu peste 30 de proiecte doar în ultimii doi ani, din care jumătate în implementare, Mateeștiul pleacă la drum cu o nouă perspectivă economică.
Primarul comunei Mateești spune că România nu se va ridica dacă nu investim în generația de mâine. Așadar, toate proiectele care înseamnă investiție în școală, în sport, în sănătate și care privesc copiii sunt prioritare pentru Anghelescu.
”Trebuie să privim în viitor. Drumuri, apă, canalizare le vom face, este mersul firesc al investițiilor în infrastructură. Sunt programe naționale, care mai devreme sau mai târziu vor asigura un standard de viață normal pentru fiecare localitate. Dar pentru cine facem asta, dacă nu vom avea copii, nu vom avea o generație nouă calificată, una educată și una care să aibă spirit antreprenorial? Școala este fundamentală pentru orice localitate. Produsul școlii este cel care va asigura continuitate și longevitate unei comunităși”, spune primarul Cosmin Anghelescu.
De altfel, este o comună cu record de proiecte edilitare, în afara școlilor, s-a investit în trama stradală, în canalizare, sunt zone în care niciodată nu s-a investit nimic, care trăiau în condiții care aminteau de 1989.
Anul în curs, Anghelescu așteaptă finanțări pe programele europene, va implementa Anghel Saligny, fie guvernamentale și spune că în câțiva ani, comuna va recupera ecartul care o desparte de restul localităților din zonă. Aplicații de management pentru primărie, mobilier stradal, stâlpi și băncuțe inteligente, stații de autobuz inteligente, aplicație pentru control trafic, stații de încărcare electrice, toate acestea și multe altele se vor implementa la Mateești.
Slătioara
Este considerată una din cele mai frumoase comune vâlcene, o comună în care armonia satelor se combină cu armonia colinelor submontane unde este așezată, drept pentru care, se află în topul localităților rurale, care atrage migrația orășenilor. În Vâlcea, Slătioara este pe locul 3, după Vlădești și Bujoreni, ca număr al orășenilor ce își 
construiesc aici o locuință.
construiesc aici o locuință.Cu peste 3.300 de locuitori, Slătiorenii aduc venituri de 711 mii lei(218 lei per capita) în 2022 sumă care însă se află pe un trend progresiv, dată fiind dinamica investițiilor din ultimii doi ani, de aici. Doar față de anul 2021, avem un plus de 100.000 lei. Să nu uităm, în acest an, la Slătioara se va amenaja cel mai mare parc fotovoltaic din Oltenia, de peste 40 de hectare.
”Slătioara, sunt convinsă, că în foarte scurt timp își va dubla veniturile proprii, noi tindem spre o creștere a bugetului propriu pentru că este garanția că avem bani pentru investiții, pentru cofinanțare de proiecte. Cartea noastră de vizită este cunoscută deja, lumea vine aici, se caută locuri pentru afaceri, oportunități. Ritmul este unul accelerat. Stăm foarte bine la nivel demografic, nu avem o hemoragie de populatie, dimpotrivă vreau să spun că avem un tipar nou de familii, cele din clasa de mijloc, cele care aleg comuna noastră pentru liniște, pentru natură, pentru peisaj, pentru utilități. Slătioara are potențialul care o poate propulsa în cele mai dezvoltate comune din Vâlcea”, spune primarul Camelia Romcescu.
Dintre toate comunele de aici, este localitatea care combină în mod echilibrat, palierul economic, cel rezidential și cel turistic, pentru că există și căteva agropensiuni funcționabile și numărul acestora este în creștere. Este comuna care a translatat în doar doi ani, motorul economic într-o zonă cu totul virgină. Asta înseamnă de altfel, strategie și vedere în perspectivă. Să iei o zonă complet nouă și să muți treptat nucleul economic aici.
Vecinătatea cu orașul Horezu, zona subalpină, faptul că se află pe cel mai important drum național din regiune, la o intersecție cu alte căi rutiere, înseamnă avantaje, pe care o administrație implicată le poate foarte bine ansambla.
Vaideeni
Ultima stațiune a Vâlcii alături de Mălaia care a primit în 2022 atestatul oficial, Vaideeni este deja o marcă la nivel național, fiind comuna care prezintă admirabil sinteza dintre Oltenia de sub Munte și spiritul transilvan al Mărginimii Sibiului.
Cu venituri proprii de care se apropie de pragul de 1 milion de lei pentru anul 2022 (951 mii lei, 250 lei per capita ) cu aproape 4.000 de locuitori, comuna Vaideeni este un nucleu turistic care treptat se substituie tradiției păstoritului. Este una din cele mai moderne localități vâlcene, care are proiecte masive în această industrie a turismului. Și nu numai, este un centru economic în creștere, care își propune o țintă de 1 milion de lei venituri proprii în anul care urmează.
”Din păcate, tradiția păstoritului este în declin și nu doar la noi, ci în toată țara. Dar, turismul structurat și centrat pe acest fundament combinat cu o industrie zootehnică devine încet o axă pe care comuna noastră se dezvoltă. Vaideeniul este un brand, la care s-a muncit ani întregi, avem o identitate a noastră, lucrăm pentru a promova foarte bine, tot ce ține de zonă. Investițiile noastre în infrastructură dau roade. Faptul că am devenit oficial destinație turistică, s-a muncit mult la acest capitol și vrem să oferim turiștilor care vin la Vaideeni, ceva care să îi țină aici. Asta este grație antreprenorilor din turism care au îndrăznit. Turiștii trebuie să aleagă aici sejur și asta înseamnă să aibă activități diverse. De la tradiții, sărbătorile noastre, gastronomia nostră, agrement și aventură. Sper să implementăm cât mai rapid microstațiunea Ursu -Ursulețul, dar asta depinde proiectul CEZ-ului cu aducerea energie electrice. Noi vom implementa alte proiecte în acest an, prin PNRR, pe Anghel Saligny și vom accesa fonduri pentru stațiuni turistice”, menționează primarul Daniel Băluță.
De altfel, din Vaideeni pleacă două drumuri absolut unice în Vâlcea, drumuri montane pe Valea Luncavățului și pe Valea Cernei al căror potențial este prea puțin valorificat. Aici se află peșteri și există proiecte îndrăznețe în acest domeniu. Aici avem cascade, chei, peșteri, locuri de camping, trasee care urcă până pe platoul la 2000 de metri.
Vorbim de o comună care va completa oferta turismului total pe care îl poate oferi județul Vâlcea. Cu siguranță în anii următori, veniturile proprii ale localitățiii vor fi mult mai mari decât au fost până în prezent.
Măldărăști
Cu venituri proprii de aproximativ 507 mii lei (273 lei), localitatea de 2000 de locuitori care se învecinează la est cu Horezu este o localitate cu specific turistic. Aici funcționează mai multe obiective și structuri de cazare.
Este considerată un cartier al Horezului, cu care își împarte terenurile optime pentru investiții. De altfel întreaga economie a comunei este legată cu totul de orașul Horezu, fiind într-o deplină dependență.
Comuna beneficiază și de o zonă bogată în patrimoniu, fiind o veche așezare medievală, construită în jurul feudei lui Tudor Măldar, fost căpitan în armata lui Mihai Viteazu. Și tot aici, se află celebrul ansamblul al culelor, construcții tipice, boierimii din Oltenia de sub munte.
Tomșani
Cu aproape 417 mii lei venituri proprii (119 lei) și peste 3500 de locuitori, comuna vâlceană, denumită drept capitală a mierii, este cunoscută de secole drept, zona cu cei mai mulți apicultori din țară.
Mierea de la Tomșani se vindea în secolul XIX în târgurile din Veneția, Trieste și Milano iar ceara de aici, era direct achiziționată de Vatican.
Așadar cu o istorie economică în spate, Tomșaniul din prezent se dezvoltă pe două paliere principale, rezidențial și economic. Aici există locuințe noi, comuna beneficiind de o infrastructură optimă și standarde de viață căutate de cei care vor o casă la țară. Plus că un sat întreg a fost complet cumpărat de orășeni. Nu mai sunt case pustii.
”Lucrăm la intabulări. Și în același timp efortul nostru se concentrează pentru atragerea de investitori. Fără o economie privată, fără afaceri în comună, bugetul propriu nu va crește. Avem terenuri și așteptăm pe cei care vor să dezvolte aici afaceri, industrie, servicii, agro-industrie. Sper că în acest an vor demara marile proiecte pe progame naționale și guvernamentale. Dar asta este partea noastră, a adminsitrației și nu e suficient. Pentru ca o localitate să dea înainte să asigure un nivel de trai, un buget consistent, locuri de muncă, așa cum am precizat, este nevoie de investitori privați. Care fie să facă o pensiune, fie o mică făbricuță, o fermă bio, orice afacere care să genereze plusvaloare. Suntem aproape de Horezu și asta spun eu că este un avantaj. În acest sens, am demarat o amplă operațiune de intabulare și cadastrare a terenurilor pe care le deține primăria. Pentru a avea pământ de oferit, fie prin concesiune, prin închiriere. Pentru a amenaja un parc fotovoltaic. ”, spune Andrei.
Odată intabulate aceste terenuri, Nicolae Andrei menționează că se va analiza accesul acestora la utilități și acolo unde nu sunt, să incerce să execute aceste lucrări.
În anul 2022, primăria a obținut aproape 11 milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii de drumuri de interes local, astfel încât localitatea să devină una atractiva pentru investitori. Lucrările vor demara în acest an și vor consolida infrastructura mare de drumuri a comunei.
Totodată Primăria Tomșani lucrează la documentația pentru un parc fotovolatic. Un astfel de parc ar fi suficient pentru a asigura necesarul de energie pentru iluminatul public și instituțiile publice din comună, susține Andrei Nicolae, edilul din Tomșani.
Parcul fotovoltaic va fi amenajat pe o suprafață de 8000 de metri patrați și în prezent terenul a fost cadastrat și intabulat.
În privința gazelor naturale, primarul spune că 10 comune din județul Vâlcea, printre care și Tomșani depind de investiția amplă, anunțată de Transgaz, a unei magistrale care va uni județul Gorj cu localitatea Băbeni din Vâlcea. Deja se efectuează măsuratori necesare pentru stabilirea traseului final.
Stroești
Cu 2.600 de locuitori, comuna reușește să strângă la bugetul propriu venituri de aproximativ 400 de mii de lei (150 lei per capita), din mica industrie locală, din zona agro și a unei populații destul de înstărite.
Localitatea este una care se pretează la investiții, primarul Toma Ciolacu spune că vrea ca localitate să aibă o carte de vizită.
Îmbunătăţirea socio-economică a unei comunități presupune existența unei infrastructuri de bază și utilități, astfel încât oamenii să nu simtă mari diferențe între urban și rural. În opinia primarului din Stroești, Toma Ciolacu, ”fiecare ales local își dorește pentru localitatea sa să asigure condiții optime de trai și dezvoltare economică.” Iar acest lucru se observă la tot pasul în această comună care a încheiat anul 2020 cu multe realizări. Drumuri asfaltate, instituții reabilitate, extinderi rețele de apă, plus alte obiective au ridicat standardul de trai al comunității.
În anul 2023 va fi implementat proiectul rețelei de canalizare.
Horezu
Cu peste 6,86 milioane lei (998 lei per capita) și o populație oficială de aproximativ 7000 de locuitori, orașul devenit stațiune de interes național, ocupă locul 4 în Vâlcea, ca PIB și este al treilea cel mai dezvoltat oraș din județ.
Când auzim „Horezu”, ne gândim automat la ceramica populară deja celebră. Dar în afară de asta, potențialul pe care îl are orașul este încă neexploatat la adevărata sa valoare. Un lucru este însă destul de clar: a reușit să atragă bani europeni, ca să înceapă să se dezvolte pe toate axele și pe toate domeniile – producție, retail, comerț, turism, entertaiment.
„Ne-am îndreptat spre fondurile europene, astfel că am reușit în patru ani de zile să luăm peste 12 milioane de euro, având în continuare în lucru și alte proiecte care însumează încă 5 milioane de euro fonduri europene, deci aproximativ 17 de milioane de euro. Ne îndreptăm spre borna cu numărul 20. Am realizat, după ce am obținut aceste finanțări, că sunt principalele surse de dezvoltare ale unei comunități, inclusiv cum este cea a orașului Horezu. Fondurile guvernamentale, așa cum știm, sunt limitate, iar fondurile locale sunt și mai limitate, motiv pentru care singura sursă viabilă și importantă o reprezintă fonduri europene”, spune Nicolae Sărdărescu, primarul orașului Horezu
Chiar dacă în acte orașul are o populație stabilă de 7000 de locuitori, în realitate, dacă adaugăm numărul turiștilor, numărul celor care tranzitează și care rămân temporar în Horezu, sare bine de 10.000.
În primăvara va demara cea mai importantă lucrare de infrastructură și anume centura ocolitoare est a orașului, un amplu proiect care implică un viaduct de aproape 2 km.
Orașul păstrează un centru istoric care în acest an va fi redat circuitului turistic și urban, are în portofoliu două monumente UNESCO, deține o microstațiune la 1600 metri altitudine, un spital modern și dotat cu aparatură medicală modernă, un liceu, cel mai mare din județ, școli și grădinițe. Dar și un parc industrial care crește anual în zona Treapt.
Este așadar cel mai dinamic oraș din Vâlcea, care combină reușit toate domeniile economiei – turism, industrie, servicii.
Este pe drept cuvânt capitala de vest a Vâlcii, un centru regional care impune un trend în toată regiunea, în toate localitățile limitrofe. Dacă merge bine Horezu, merg bine și comunele Olteniei de sub Munte. Și nu în ultimul rând Vâlcea.
Dar cel mai așteptat proiect al zonei este gazoductul Tetila – Băbeni, cel care va asigura racordarea la rețeaua de gaze naturale a întregii Oltenii de sub Munte. Cea care va duce la o progresie geometrică a investițiilor în zonă.
Astfel cu venituri de 10,27 milioane lei, în creștere cu 9,25% față de anii anteriori ”Țara Horezului”, frumoasa depresiune a Vâlcii, pe care francezii au definit-o drept destinație de excelență se conturează clar ca una din cele mai dezvoltate zone a județului.
Poate oricând face parte din mapa pe care oamenii de afaceri ar trebui să o aibă în vedere atunci când doresc să dezvolte o afacere. Aici este și resursa umană și o zonă care absoarbe fonduri.
Horezu pe drept cuvânt poate fi numit capitala de vest a Vâlcii
