Vâlcea are trei regate – Regatul Loviştei, Regatul Lotrului şi Regatul Horezului

Ţara de Vâlcea, locul binecuvântat dinspre Ardeal spre Câmpia Română, dinspre Argeşul Munteniei spre Oltenia ageră, Ţara de Vâlcea are, aşadar, trei ţări montane. Nu cred că există o altă parte de Românie unde, la un loc, în acelaşi univers de tip judeţ, cum se mai spune, să avem parte de trei ţări minunate, ţări de basm, cu tradiţii milenare, cu un peisaj de ţi se taie respiraţia, de parcă Dumnezeu a construit trei camere de odihnă şi nu s-a decis în care să zăbovească mai întâi.

Ţara Horezului, despre care am spus că este Tirolul României, loc unde coabitează Munţii Stâncoşi ai Vâlcii, adică aceşti Căpăţânii cu fruntea de peste 2000 de metri, cu peşteri şi pâraie, cu chei şi văi frumoase, cu staţiuni austriece – Romani şi Ursu, cu ceramica ontologiei româneşti, cu bisericile duse spre cer ca nişte meteore, cu ciobanii ardeleni care au ales Oltenia de sub Munte. O ţară cât un univers, cu trovanţi, cu Slătioare, cu Bistriţele Reginei Maria, cu Vaideeniul poem al transhumanţei, cu marele predicator din cer – Brâncoveanu cel Sfânt. O ţară, de fapt un regat al Vâlcii de Vest.

Ţara Lotrului, o Elveţie în miniatură, care pleacă din Valea Regelui Olt şi se termină la Majestatea Sa, Transalpina, aducând Munţii Lotrului, cavaleri ai primei descinderi a divinităţii pe pământ- Brezoi, Mălaia, Voineasa, Vidra, Obârşia, Ciungetu, Sălişte, Cascada Lumii de pe Bucureasa, Cascada Lotrişorului din tunel,  biserici de munte, munte de cer, cer de zăpadă. Este o minune această Ţară a Aurului, a hoţilor de codru, a buştenilor de pe râu, a celui mai modern schi din România, Ţara Transalpinei, Ţara Molidului şi a lumii care este prinsă doar la o palmă mai jos de cer. Acesta este regatul de Nord-Vest al Vâlcii.

Ţara Loviştei este Ţara Regatului de Nord-Est, Marginea Făgăraşului Principe, care vine de la Suru până jos, la Cozia dacilor. Este povestea satelor aruncate sus pe creastă, pe unde cruciaţii maltezi au pus semnul nobleţei. Este aici. Ţara Câineniului, a Boişoarei, Perişaniului, Titeştiului, Racoviţei. Loviştea este Graalul României, aici s-a născut Ţara Românească şi aici va rămâne definitiv. Este ţara mănăstirilor, ţara bisericilor, ţara de munte. De la romani şi Posada, de la Tihomir la Basarab, de la Via Carolina la viitoarea autostradă. Acoperişul Doamnei, aceasta este Loviştea.

Trei regate diferite ca tradiţii, ca ţinută, ca munte, ca poezie, trei regate ale celui mai frumos judeţ din România.

Dar aceste trei regate au nevoie ca de aer de reabilitarea DN 7A şi DN 7D, de curent electric până sus la Romani şi Ursu, de terminarea litigiilor şi a mafiei imobiliare şi a pădurilor de la Obârşie, de autostrada Sibiu-Piteşti.

Pentru că da, dacă acestea vor fi făcute, Vâlcea devine regina judeţelor din România. Mă contrazice cineva?

Mihai IONESCU