Tânărul care a renunţat la Istorie pentru a construi prima fermă agro-zootehnică din Lungeşti

Cosmin a terminat Facultatea de Istorie iar Elena a terminat Administraţie Publică.  Dar poate că niciodată, în timpul studenţiei, Cosmin nu s-a gândit că o să renunţe la Herodot, la Roma Antică, pentru o afacere de suflet şi pentru un domeniu în care avea doar cunoştinţe elementare.

O fermă agro-zootehnică, la el la ţară. În Lungeşti. Cei doi tineri au avut această pasiune de a avea propria lor fermă, de a fi aproape de natură. De a renunţa la viaţa de oraş, de a se dedica eco-agriculturii.

După cum declară cei doi, în studenţie au trăit din plin viaţa metropolitană a cafenelelor, a teatrelor, a cinematografului, a Mall-ului. Dar nu au vrut să rămână captivi în marele oraş şi au ales viaţa la ţară. la marginea Lungeştiului, unde în 2011, după ce s-au căsătorit au ales definitiv agricultura.

Şi au început cu prima fermă de vite. La început cu buget propriu dar au avut şi ghinion. În 2012 au avut neşansa unui incendiu care i-a dat înapoi dar nu au renunţat. Pierduseră mult dar au luat-o de la capăt.

Azi ferma lui Cosmin a a Elenei este a 3-a din Vâlcea, ca mărime, doar cu vaci de rasă şi nu doar vite. Ferma e plină de animale. Cei doi s-au extins au intrat şi pe segmentul de arendă având planuri de a construi cu adevărat o afacere de succes însemnând tot lanţul agro-zootehnic.

„Trebuie să aveţi o păşune şi un teren pentru producţie furajelor. Puteţi să luaţi teren în arendă sau, dacă aveţi bani, să îl cumpăraţi. În timp se recuperează investiţia. Pe lângă aceste investiţie, aţi mai avea nevoie de un buget pentru construirea unui grajd, care ar costa în jur de 10.000 de euro. Se poate  începe ferma cu aproximativ 15 vaci. O vacă de lapte de rasă costă, în medie, în jur de 2.500 de euro. Unul dintre dezavantaje principale este că investiţia se recuperează destul de greu, în aproximativ 3-4 ani. Tot ce mananca aceste vaci sunt nutreturi netratate, tinem foarte mult ca animalele sa manance cat mai natural pentru ca laptele sa fie unul sanatos. Am investit in adaposturi, in instalatii, avem numai aparatura ultramoderna. Este o combinatie a placerii cu profitul, desi pot spune ca nu e mare pricopseala, dar nu dezarmam. Functie de cum merge afacerea, vom incerca sa mergem pe varianta dezvoltarii unor unitati de procesare la scara industriala”, a declarat Cosmin Preoteasa.

Primarul Tibi Costea spune că aceste exemple de oameni cu iniţiativă îl bucură. El speră că modelul fermei lui Cosmin va inspira şi pe alţii.

„Trebuie să învăţăm să mâncăm bio. Ceea ce a reuşit familia Preoteasa este un model de bune practici, de curaj şi de ambiţie. Îmi doresc ca modelul fermei de aici să fie la scară largă şi să începem să recâştigăm agricultura. Noi ca primărie facem tot ce ne stă în putinţă să îi ajutăm pe fermieri”, spune Costea.

În acest sens Primăria Lungeşti a depus toate actele pentru un proiect cu fonduri nerambursabile care priveşte construcţia unei platforme pentru bălegar.

„Construcţia platformei se va face din fonduri europene. Platforma se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 70 de metri. Pânza freatică din localitate este foarte sus şi atunci este o soluţie pentru a evita contaminarea apei. Platforma va fi utilată cu o vidanjă, o maşină de împrăştiat gunoi pe câmp, un tractor, un încărcător şi remorci. Aici vor putea fi depozitate 20.000 de tone de gunoi. Sunt convins că la această idee vor accesa toţi crescătorii de vite din localitate”, a mai adăugat primarul Costea.

Liviu POPESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *