În anii ’80 era un sat. Un sat oarecare, un cătun aruncat pe dealurile nordice ale Râmnicului, un sat agăţat departe, până sus, la marginea de dealuri a Vlădeştiului. Cătunul se numea Dealul Malului şi a fost aici de când lumea. Cu numele ţinea oficial de oraş, în rest, în realitate, arăta mai dezastruos decât orice sat din România. Cu […]
» Read more
Multă lume spune că Râmnicu Vâlcea este un oraş urât, sluţit, mutilat, sărac, fără valoare, un oraş cu oameni simpli şi banali. Eu fac parte din categoria lumii celeilalte, cea care spune că nu e aşa. Da, e drept, dacă vrei să spui că Râmnicul e urât, o poţi face. Dar parcă e mai frumos să vezi frumosul, nu credeţi? […]
» Read more
Celor care plâng şi înjură acest oraş le spun doar atât, Râmnicul vechi nu a murit, Râmnicul vechi este în fiecare din noi şi, să nu fim ipocriţi, nici Râmnicu nou nu arată urât. Dacă cineva are altă opinie să întrebe pe oricine vine în Vâlcea pentru prima dată fie că e din sud, est sau din Nordul Transilavan. Toţi […]
» Read more
