Stroeştii Vâlcii – de la Radu de la Afumaţi la pomicultura de azi

Se spune că aici celebrul voievod Radu de la Afumaţi ar fi avut o iubită, pe nimeni alta decât pe soţia banului Barbu. Că venea des la Stroeşti şi că i-ar fi oferit dar de la domnie chiar satul Stroeşti. Este doar o legendă dar cert este faptul că atestarea documentară vine din timpul domniei lui Radu şi exact numele localităţii apare în actul de danie al domnului către jupâniţă.

După moartea tragică a lui Radu la Râmnicu Vâlcea, jupâniţă donează Stroeştiul Mănăstirii Bistriţa poate, tocmai din cauza că i-ar fi amintit mereu de iubirea ei pentru voeivod.

Comuna Stroeşti stă pe maul Cernei, de fapt în valea unui râu care a preferat să plece din Parâng dar să nu meargă spre Olteţ direct ci să ude mijlocul Vâlcii să dea viaţă unui bogat areal deluros de la Vaideeni până jos spre Diculeşti. Abia acolo Cerna îşi încheie destinul în Olteţ.

Stroeştiul este prima comună aruncată dincolo de zidurile Măgurei Slătioarei, pusă discret, nu la drumul mare, dar într-una din cele mai frumoase împreunări de dealuri. Aici cei din Stroeşti s-au adaptat la pomicultură, pentru că dealurile comunei iubesc soarele dar şi totodată localnicii au fost renumiţi şi pentru că au fost cei mai buni comercianţi. Acum 100 de ani, se spune că toată lumea din comună avea o căruţă cu coviltir cu care cutreiera sudul de Oltenie, ducând lemne, var şi fructe. Mai tot timpul, mai ales vara bărbaţii familiei erau plecaţi la târguit. De acolo veneau cu cereale.  Stroeştiul a devenit în timp un important nod comercial al drumului Gorjului cu drumul Vâlcii de mijloc, aici se întâlneau carele târgoveţilor dinspre Lădeşti şi Lăpuşata cu cei care veneau dinspre Gorj sau Horezu.

Din păcate azi legăturile cu Cernişoara nu mai sunt posibile, ca orice comună subcaraptică, Stroeştiul se confruntă cu alunecări de teren. Aceste alunecări de teren au creat însă şi fenoemene carstice, unice prin varietatea formelor rezultate. Aşadar avem celebrele piramide de pământ de la Obroceşti, un fenomen care porneşte dinspre Slătioara.

În prezent, pomicultura una din ramurile cele mai puternice până în 1989, a renăscut, se ştie că prunele de la Stroeşti au alt gust, altă aromă iar ţuica din localiatatea administrată de Velcu Istocescu a intrat pe piaţă cu un brand, Tăria lui Cătălin.

„Este un început al renaşterii unei industrii care până în 1989 era puternică. Mă refer la pomicultură şi la domeniile conexe. Stroeştiul era cunoscut şi prin zootehnie, cultura cartofului. Din păcate fenomenul de îmbătrânire a afectat localitate şi se înregistrează o descreştere a populaţiei. Dar odată cu revenirea pe plus a economiei, sunt convins că aici se vor schimba lucrurile în bine”, spune Istocescu.

Comuna Stroeşti este o localitate cochetă care dincolo de alunecările de teren, are toate străzile cu indicatoare, majoritatea sunt reabilitate, multe flori, un centru civic elegant şi un peisaj care se pretează la agroturism.

Rămâne în sarcina autorităilor să finalizeze lucrările de infrastructură, de aducerea a apei şi a canalului în toate satele comunei dar şi să primească sprijin financiar petru rezolvarea alunecărilor de teren.

Nu trebuie ratată o toamnă pe Valea Cernei iar ca sugestie, un astfel de itineriu este musai să înceapă de la Stroeşti.

AP

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *