Stroești, o perlă mai puțin cunoscută în Depresiunea Horezu

Sub Măgura, pe valea Cernei, acolo unde munţii lasă loc frumosului podiş getic să preia conducerea, în Depresiunea Horezului, întâlnim un frumos nod de relaxare, o comună  prinsă de mesteceni, una care încet se identifică cu un mic pol regional, punct de intersecţii pe Subcarpatica, drum care leagă Oltenia de jos cu Oltenia de sub Munte.

Stroeşti, localitatea de unde drumurile  pleacă spre Horezu, spre Mateeşti, spre Cernişoara, spre Copăceni, un pastel variat care uneşte curcubee, atunci când dealurile cu meri şi pruni sunt udate de ploile verii, localitatea unde cireşii dau cele mai mari fructe din tot judeţul, unde sunt cele mai multe firme de construcţii nou înfiinţate, unde sfatul de dimineaţă al bătrânilor din centrul civic decide  drumul de viitor al comunei.

Târgul din Stroeşti este locul unde veteranii şi tinerii discută despre viitorul acestei aşezări. Ce ar trebui făcut. Unii spun că ar trebui industrie, alţii că vor zootehnie, alţii spun că industria agricolă ar fi de bun augur. Se mai spune şi că turismul ar putea să fie un concept aici, la poalele Măgurei.

Agro-turismul are ca argument faptul că tăiată abrupt de râul Cerna, exact acolo unde Subcarpaţii moi se plimbă de la vârf la poale, aici, cineva, poate primul Creator de vieţi omeneşti, a dat sufletului un loc de relaxare.

Când intri în Stroeşti, te surprinde cochetăria străzilor, cu flori mari, roşii, de vară, cu mesteceni princiari, dar cel mai mult te uimeşte cum dealurile care, de departe, păreau ca zidurile de înalte, de la jumătate în jos au pus terase, pe unde se cocoaţă, ca o turmă de mioare, casele de munte, cu etaj şi cu multă vie şi cu oameni frumoşi la suflet.

”Așteptăm finanțările de pe Anghle Saligny să continuăm investițiile în drumuri. Suntem deschiși pentru investitii, pentru dezvoltarea de afaceri, în pomicultură, în agro industrie și în agro turism. Pentru că localitatea are resurse și un potențial uriaș”, completează Toma Ciolacu, primarul din Stroești.