Stoilești, comuna dealurilor de est, dezvoltarea ei este o provocare pentru primarul Florin Ionescu

Vâlcea este unică, este o poveste a naşterii româneşti, a devenirii noastre, a supravieţuirii de limbă, de spirit, de frumos… Pentru că doar prin inima noastră pulsând între ape şi păduri, într-o Românie a portativului istoriei, un cântec al satului de vis, colţ de Eden, am reuşit să existăm aici mai mult de 2.000 de ani.

În Vâlcea noastră, moştenită de la ăi bătrâni, care, la rândul lor, au primit-o în dar de la ăi bătrâni ai lor şi tot aşa, sunt locuri unde parcă doar sfinţii scriu poezii, desenează primăveri, sunt picături de pământ neştiute de om, dar uriaşe ca trăire, unde nopţile aruncă aurul stelelor în poieni.

Un astfel de loc este Stoilești, de departe una din cele mai frumoase localități de la marginea județului, o comuna precum o mare împietrită în păduri, cu dealuri molcome, așezate precum valurile acestei ape, de unde toamna privește diminețile cu ochii brumei, la prânz cu un soare zgribulit și serile cu arome de frunze pictate.

Am fost la pas prin Stoilești și vă spun că un calm și o relaxare cum regăsești în această comună de români frumoși, nu găsești în alte ținuturi. Duipă fiecare deal cu pădure, dai de un sat. Satele caselor cu poteci, din inima pădurilor Stoileştiului. Izvoru Rece şi Balomireasa

Stoileștiul este un legământ sacru al boierilor valahi, loc unde fiecare pârâu descrie un sat, unde parcă ne confruntăm cu un portativ, fiecare gamă ajunge să ne propună mereu fie o pădure, fie o biserică de lemn, fie altceva… De la Obogeni şi până departe, spre Bulagei, Urşi sau Stoileşti, toată comuna este un frumos continuu de geografie, de timp, de universalitate.

Nu păşeşti în Stoileşti precum ai venit, trebuie să fii inţiat, dacă nu cunoşti freamătul frunzelor de măr, nu recunoşti roşul cireşelor de vară şi nu ai pe buze licoarea perelor pădureţe, nu ai nicio şansă să intri în rezonanţă cu cea mai întinsă comună de dealuri a Vâlcii.

Drumurile urcă prin  pădure şi nu ţi-ai imagina că, pe 15 kilometri, de-o parte şi de alta, sunt case. Dar case fugite în pădure, case la care se ajunge pe poteci. Case ascunse de salcâm, de mojdrean, case cuminţi crescute de istorie

Aceasta este comuna administrată de Florin Ionescu, primar care a reușit să găsească frecvența, spiritul colectivității. Profesorul Ionescu a fost asumat de cei din Stoilești și l-au creditat la fiecare scrutin pentru a le conduce destinele.

”Avem o localitate, probabil cu cea mai mare rețea de drumuri, aproximativ 200 de km, o muncă uriașă pentru reabilitarea acestora, farmecul pe care îl vedem ca dispunere geografică, aduce și handicapuri, satele sunt îndepărtate unele de altele, căile de acces normal că au o lungime considerabilă. Nu mai spun de poduri, podețe, zone cu alunecări de teren. Este o localitate grea, dar nu am capotat și oamenii au înțeles că eforturile noastre sunt pentru a fi mereu mai bine. Da, infrastructura este baza, școlile, condițiile de viață, sunt multe puncte sensibile, sunt oameni nevoiași. Am reușit spun eu, să imprim o soldiaritate, colectivitatea să fie unită. Avem proiecte multe pregătite, așteptăm ghidul pentru fonduri europene. Mizăm pe o extindere a celor care vor să facă aici mici afaceri”, spune Florin Ionescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *