Stațiunea Vârful Romani condamnată în întuneric prin votul consilierilor PNL și USR din Horezu

În urmă cu mai bine de 15 ani lua naștere la cota 1.600, deasupra orașului Horezu, microstațiunea Vârful Romani. Un superb platou montan cu o deschidere amplă, se dezvăluia turiștilor, drept ”a 90 localitate” a județului, cum mai era botezată.

Potrivit PUZ-ului din 26.05. 2005 această microstațiune impunea un regim de construcții extrem de sever, cu proporționalitate spațiului verde Vs. spațiul locuit. În această microstațiune urmau să fie ridicate instituții publice, zone de locuințe și case de vacanță, zonă de structuri hoteliere, zone sportive, zone de alimentație publică, parcuri drumuri și lăcașe de cult.

La această oră, în Vârful Roman sunt în prezent 58 de structuri de cazare – pensiuni, moteluri, case de vacanță și superba meteoră Mănăstirea Alina Maria, un lăcaș de cult situat la cea mai înaltă altitudine din România.

Din cauza lipsei de infrastructură, lucrurile nu au evoluat așa cum se spera, lipsa rețelelor de apă, canal și mai ales de energie electrică, dinamica este una foarte timidă. Doar cei curajoși care s-au străduit cu generatoare sau alte surse de curent au construit ceva acolo.

În anul 2021, Primăria Horezu a obținut o finanțare de 5 milioane de euro pentru lărgirea, consolidarea și asfaltarea unui tronson din drumul comunal 147 Lunga (păstrăvărie) – Vârful Roman.

Începând cu anul 2017, Primăria Horezu a început de fapt cea mai importantă acțiune, fără de care stațiunea Vârful Roman nu are viitor: introducerea rețelei de curent electric.

Și așa au demarat negocierile cu CEZ Oltenia. În urma discuțiilor cu operatorul de energie elctrică, acesta a căzut de acord însă cu două condiții:

1. Solicitarea să fie făcută de UAT Horezu care să fie și proprietar al terenului
2. Confinanțarea lucrării să fie de minim 50%, suportată de autoritatea locală.

În urma documentațiilor realizate de specialiștii CEZ, s-a ajuns la soluția că pentru a se asigura minim 20 KV este necesară construirea unei linii de transport cu punct de plecare Stația 110 Horezu – Săliște – Vârful Roman. Lungimea liniei urma să fie de 37,98 km.

Costurile în prima etapă, Studii de fezabilitate, Proiect tehnic, avize și execuție erau de 2,7 milioane de euro.

După mai multe discuții, suma de 1,35 de milioane de euro, fiind foarte mare pentru UAT Horezu, CEZ și-a asumat o parte și mai mare din costuri, Stația 110 și tronsonul până la Săliște, urmând să fie construite din banii operatorului.

Astfel, contribuția UAT Horezu a scăzut la 600.000 de euro.

Primăria Horezu a semnat astfel contractul cu CEZ, asumându-și plata a 600.000 de euro, adică 3 milioane lei. (Bugetul orașului Horezu este 6,2 milioane lei). Deci și această sumă era foarte mare.

Dar, primarul Nicolae Sărdărescu și-a asumat și a declarat că este obligatoriu să se facă această lucrare.

Meționăm că energia electrică odată adusă sus, dezvoltarea acestei stațiuni va fi una de neimaginat. Așa că de urgență trebuia găsită o soluție.

Soluția simplă la prima vedere a venit din partea unui activ pe care Executivul orașului, făcând o analiză cost-beneficiu, putea să-l înstrăineze. Este vorba de parcul fotovoltaic și anume vânzarea acestuia și concesionarea terenului pe care se află amplasat parcul.

Licitația acestui obiectiv pleca de la 637.000 de euro iar valoarea concesiunii pe 49 de ani a terenului de la minim 420.000 de euro.

Din calculele efectuate până în prezent, media anuală, valoarea producției parcului fotovoltaic este de 375.000 lei și ținând cont de durată de viață, de aproximativ 25 de ani, din care 7 au trecut, la prețul actual, Primăria Horezu ar urma să încaseze 6,75 milioane lei.

Adică dacă aceast parc s-ar vinde, Primăria ar obține azi un preț de 5,2 milioane lei iar dacă l-ar păstra ar obține în 18 ani, un total de 6,75 milioane lei.

Astfel Executivul Local a identificat sursa cu care ar putea asigura cofinanțarea pentru marele proiect de aducere a curentului electric sus, la Vârful Romani, deziderat care este așteptat de 17 de ani de proprietarii de pensiuni. Și premisa dezvoltării celei mai frumoase stațiuni montane din Vâlcea, cu drumuri, pârtii de schii, un obiectiv care ar aduce venituri uriașe bugetului Primăriei Horezu.

Cu acest date, Executivul a prezentat acest proiect de vânzare a parcului fotovoltaic, cu destinația precisă a sumelor încasate.

Surpriză însă. În Consiliul Local s-au găsit politicieni. Adică PNL și USR. Care nici măcar nu au analizat proiectul și doar din spirit de frondă, au votat împotrivă, neasigurând majoritatea necesară pentru acest lucru. Poate că au ei soluții pentru cei 600 de mii de euro și noi nu știm. Pentru că dacă nu au soluții, atunci votul lor e cam….aiurea, e un boicot la dezvoltare.

Dacă nu au acești bani, adică 600 de mii de euro, atunci îi rugăm pe consilierii PNL și USR din Horezu să iasă public și să le explice de ce la Vârful Romani nu va fi energie electrică. Să-i informeze personal pe proprietarii de pensiuni, pe cei care au terenuri și vor să investească, pe clericii de la mănăstire. Și pe locuitorii din Horezu că nu vor avea un turism dezvoltat în următorii ani.

Pentru că, dacă, nu este asigurată cofinanțarea, contractul cu CEZ se va rezilia. Se vor pierde sumele de 132.997 lei contravaloarea proiectării și suma de 11.662 contravaloarea SF-ului, sume care au fost achitate.  Plus 144.659 lei CEZ-ului reprezentând contravaloarea achitată de CEZ pentru această lucrare.

Iar stațiunea Vârful Romani va fi condamnată de a rămâne la stadiul de generatoare sau în beznă.

În prezent, Primăria Horezu câștigă din impozitul pe clădirile existente la Vârful Romani, 174.000 lei. Să ne imaginăm că nu ar fi 58 de construcții, ci 580….

Până când li se va lumina mintea consilierilor PNL și USR și vor renunța la politica și vor guverna în interesul cetățenilor, lucrurile au rămas în….întuneric.